COMENTARIU Marius Oprea / Dacă Iohannis ar fi fost Iannis şi neamţul, grec

Un banc din vremea comunismului, dar valabil întodeauna, descria culmea comunismului ca pe o alergare de unul singur, în care ajungi pe locul doi. E exact situaţia în care se află preşedintele României, Klaus Werner Iohannis. El declara tot cu ocazia vizitei doamnei Metsola la Cotroceni că nu se aşteaptă ca ”la Consiliul extraordinar din februarie această temă să fie dezbătută”, dar spunea: ”sînt optimist că în continuare vom găsi soluţii şi pentru votul austriac şi pentru abordarea olandeză faţă de Bulgaria, fiindcă cea mai bună soluţie, şi asta este clar pentru toată lumea, este ca România şi Bulgaria să primească un vot în acelaşi timp, deci să intre împreună în spaţiul Schengen”. N-a găsit nicio soluţie, pentru că nu s-a obosit să o caute. Nu a ajuns nici măcar pe locul doi, pentru că n-a luat nici startul. E mai jos decît culmea neputinţiei.

În schimb, bulgarii, supăraţi pe declaraţiile României de ”decuplarea” de ei, în speranţa unui vot pozitiv pentru noi la Consiliul JAI din 8 decembrie, au luat-o pe calea lor şi şi-au trimis preşedintele la Viena, la concertul de Anul Nou. Fireşte că Rumen Radev a răspuns invitaţiei lui Karl Nehammer, după ce între cei doi au avut loc discuţii preliminare – doar nu se făcea să-l invite cancelarul Austriei şi bulgarul să refuze. Klaus Iohannis, rămas şi fără invitaţie la concert, în schimb tace, de aproape o lună.

Cine-şi închipuie că tace şi face, se înşeală. Sau, dacă ”a face” înseamnă privatizarea intempestivă a Romsilva - la care primii înscrişi vor fi cel mai probabil austriecii de la Timber, fostă Schweinhofer, prietenii preşedintelui care ne taie deja de două decenii pădurile - ca plocon, în speranţa că aceştia vor deschide calea către cancelaria austriacă, e mai bine ca preşedintele să nu facă nimic. Dacă Romsilva ajunge la austrieci, după experienţa tristă a privatizării Petrom, după ce OMW refuză să plătească României ”taxa de solidaritate”, deşi ne-a luat petrolul şi jumătate din gazul din Marea Neagră, pe care deocamdată nici nu se oboseşte să-l exploateze (c-aşa e bine pentru Putin), Austria ne mai ia şi pădurile. N-ar putea să-l ia doar pe preşedinte?  

În schimb, cei care lucrează pentru noi, fără să se gîndească să cumpere prin alte peşcheşuri votul Austriei, adică fac în plan diplomatic ce ar trebui să facă preşedintele Klaus Iohannis şi guvernul Ciucă sînt grecii. Ei nu uită că România le aduce vară de vară, în număr tot mai mare, turişti şi bani. Şi aşa sînt ei – simt şi ştiu că au avut o istorie comună cu Principatele noastre, vreme de aproape două secole şi pînă acum alte două secole. Era o epocă în care domnii fanarioţi visau să clădească în Valahia şi Moldova ”noua Eladă”, cînd teriroriile greceşti erau sub ocupaţia otomană.

Acum, Grecia ne dă, în mod direct, o mînă de ajutor, aşa cum împingi un neputincios în scaun cu rotile. Cum se poate interpreta altfel faptul că ministrul grec pentru migraţie şi azil, Notis Mitarakis, s-a dus în vizită oficială la Viena, fiind primit de cancelarul austriac, Karl Nehammer, după ce s-a întâlnit şi cu ministrul de interne, Gerhard Karner, oficialii austrieci care, pentru diplomaţia românească şi preşedintele ţării noastre, par să fi devenit persoane la fel de inaccesibile ca Putin, Xi Jimping şi Joe Biden la un loc? Ministrul grec nu numai că s-a întîlnit cu cei doi, ministrul de interne şi cancelarul, pentru a pleda cauza României şi a Bulgariei, dar a declarat că ”Grecia îşi asumă iniţiativa de a sprijini cererea Bulgariei şi României de aderare la Spaţiul Schengen. Această extindere va avea, de asemenea, beneficii directe pentru Grecia, deoarece va fi unificată pe cale rutieră cu restul statelor membre ale Uniunii Europene”.

Primul pas la păstarea unei şanse a aderării României la Scenghen în 2023 îl face astfel Grecia. Notis Mitarakis, ministrul grec al imigrării, spunea – fireşte, avînd după toate uzanţele diplomatice acordul celor doi – că în acest scop ”m-am întâlnit aici, la Viena, cu cancelarul austriac, domnul Karl Nehammer, şi cu ministrul de interne, domnul Gerhard Karner”. Cum au decurs întîlnirile, putem constata tot din declaraţia membrului cabinetului elen, care a spus că ”săptămâna viitoare voi efectua o vizită la Sofia şi la Bucureşti. Există probleme care trebuie rezolvate, în special probleme legate de migraţie, protecţia frontierelor noastre externe, un subiect pentru care este necesară o politică europeană mai coordonată, dar şi mai strictă. Pentru această iniţiativă, suntem în contact cu Preşedinţia suedeză şi Comisia Europeană”. Deci nu numai cu Viena, ci şi cu Comisia de la Breuxelles!

Exact ceea ce ar fi trebuit să facă preşedintele Klaus Iohannis, care şi-a asumat monopolul politicii noastre externe. Dacă l-ar fi chemat Iannis şi i-ar fi păsat, măcar cît grecilor, de România.