- Home
- Editorialiștii
- (04.06.2020, 07:26)
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
COMENTARIU Marius Oprea: La sfîrşitul pandemiei Covid-19, laboratoarele PSD produc ”Virusul Trianon”
Urmărește
2603 afișări
Tratatul de la Trianon nu a fost prea des pomenit în spaţiul public din România, de la semnarea lui acum o sută de ani şi pînă în prezent. Cumva, pe bună dreptate – nu e prea frumos să te bucuri de răul vecinului, cu atît mai mult cu cît acest rău înseamnă binele tău. La facultate, la finele anilor ’80, ni se vorbea pasager despre tratatul de la Trianon; insistau asupra lui doar unu-doi profesori, mai ”naţionalişti” pe stil comunist, de tipul patrioţilor ceauşişti pe care i-am regăsit după 1989, inflamînd spiritele prin PUNR şi ”Vatra Românească”, folosind şi pomenind într-una Trianonul, pentru a-i necăji pe maghiari.
Ceea ce se petrece în mentalul colectiv este firesc. Pentru cehi, slovaci, sîrbi, croaţi, sloveni şi pentru românii ardeleni şi bănăţeni, Trianon a avut doar rolul unei apostile pe un act de naştere, care îşi producea deja efectele de doi ani - şi anume autodeterminarea naţională, ieşirea de sub pulpana vechiului imperiu al lui Franz Josef (”pulpană” devenită însă, în ultima jumătate a secolului XIX, un sufocant picior pus pe gît, de guvernul de la Budapesta).
Ca efect al Tratatului, care încheia practic sistemul tratativelor de pace de la Paris de la finele primului război mondial, 71% din teritoriu şi 63% din populaţia fostei ”Ungariei Mari” şi-au cîştigat independenţa. ”Popoarele împăratului” n-au mai stat să asculte niciun apel, mai ales după moartea acestuia în 1916 şi au preferat să-şi croiască un viitor propriu. Cum să mai poată avea încredere în respectarea drepturilor lor naţionale, atîta vreme cît experienţa dualismului austro-ungar a însemnat doar o dispreţuitoare, abuzivă şi şovină stăpînire maghiară asupra lor? Trianonul a însemnat în primul rînd decontul pentru politica naţionalistă a părţii maghiare a Imperiului. ”Ungaria Mare” nu a rezistat decît jumătate de veac din cauza propriilor orgolii, din cauza propriei aroganţe şi a dispreţului arătat faţă de celelalte popoare. ”Regatul Sfîntului Ştefan” a intrat, după dezastrul de la Mohacs din 1526, cînd Ungaria a fost cucerită de turci, a doua oară (şi definitiv) în istorie.
Reiau şi spun că Trianonul a fost acum o sută de ani un decont istoric al politicii Ungariei, în cadrul fostului Imperiu. În zilele noastre, Trianonul e doar politică şi nostalgie a naţionaliştilor maghiari. Şi, cum s-a văzut recent în Parlamentul României, politică şi prostie a politicienilor români, din majoritatea parlamentară condusă de PSD. Deşi Tratatul de la Trianon a consfinţit actualul stat maghiar independent, pentru Ungaria această zi este socotită o zi de doliu, comemorarea unei catastrofe. Despre Trianon numai maghiarii mai vorbesc, restul popoarelor defunctului Imperiu lăsîndu-l în uitare.
În asemenea condiţii, legea adoptată acum două zile în Parlamentul României prin care e comemorat Tratatul de la Trianon (după un proiect iniţiat anul trecut de senatorii Şerban Nicolae şi Titus Corlăţean) e o anomalie. E doar un act ipocrit, de sfidare a învinsului. E şi un act politic de o prostie istorică. E ca şi cum ai face un sediu de partid, în Sala Unirii de la Alba Iulia. Majoritatea din parlament dominată de PSD a diminuat direct prin această lege valoarea actului istoric de la 1 decembrie 1918, prin care, indiferent de hotărîrile tratatului ulterior de la Trianon, românii îşi hotărîseră soarta. În mod paradoxal, au făcut un serviciu imens naţionaliştilor maghiari – numai Ungaria mai comemorează acest tratat, între toate statele fostului imperiu al lui Franz Jozef.
Trianon poate fi comemorat, dar cu totul altfel. Ca punct final al unei catastrofe, cu milioane de victime. O comemorare a morţilor uitaţi, de pe ruinele unui imperiu. Pe pămîntul Transilvaniei se găsesc morminte ale unor soldaţi din toate popoarele Imperiului Austro-Ungar, care şi-au găsit sfîrşitul departe de casă, într-un război care n-a fost al lor. Prin peregrinările mele, am întîlnit multe locuri unde se găsesc asemenea morminte – tot atîtea tratate de pace, precum Trianonul. Pomenesc doar două.
Pe valea Dîmboviţei, între Stoeneşti şi Dragoslavele, într-un crîng de pe malul apei se află o troiţă de lemn, care a fost ridicată peste oasele a nouă soldaţi români necunoscuţi. Trupurile lor au fost găsite la mijlocul anilor ‘30, de nişte săteni, care scoteau piatră din albia rîului. Ei au descoperit acolo şi o cruce de piatră de o rară frumuseţe, pusă cu sute de ani în acelaşi loc, pe care îşi făcuse odinioară tabără Mihai Viteazul, în calea sa către cucerirea Transilvaniei. Sătenii au aşezat acea cruce de piatră peste mormîntul comun al celor nouă ostaşi şi mai tîrziu crucea a fost văzută de Nicolae Iorga, care i-a sesizat importanţa istorică şi a decis să fie adusă la Muzeul de Artă din Bucureşti. În locul ei, a ridicat acea troiţă de lemn.
Un alt Trianon se află la Cîrţa, în Ţara Făgăraşului, între ruinele unei abaţii cisterciene din secolul XIII, unde de-a lungul zidurilor rămase în picioare pînă la nivelul arcurilor gotice ale ferestrelor se înşiruie tăcute mormintele unor vînători de munte din Tirol, căzuţi aici în luptele din 1916. Le străjuieşte un cavaler înzăuat din piatră, cu privirea îndreptată spre ele. Aerul straniu şi trist al locului invocă zăngănitul armelor, strigătele de spaimă şi durere, şuierul gloanţelor se amestecă şi dispar încet, copleşite de cearta mai paşnică a păsărilor care îşi fac veacul în livada care se întinde jur-împrejurul zidurilor. Aceste locuri sînt Trianon: locurile în care sensurile istoriei mari se fărîmiţează, precum zidurile şi nu reuşesc să dea răspuns întrebării, precum cea a stegarului Berger din plutonul vînătorilor de munte tirolezi, al cărui nume e scrijelit cu vîrful baionetei pe zidul unui turn ruinat, dar se află şi pe una din crucile din curtea mînăstirii - singurele semne ale trecerii lui prin viaţă: de ce a trebuit să moară el acolo, între ruinele unei abaţii, de la poalele unor munţi aproape la fel de înalţi ca acasă, dar care sînt atît de departe de ea.
De aici, cît şi din alte asemenea locuri tragic de numeroase, se naşte o imunitate istorică a popoarelor asuprite din fostul imperiu, la ”virusul Trianon”. În ele se află adevăratul sens al celor petrecute acum o sută de ani, în palatul de pe domeniile de la Versailles – anume că pacea, oricare ar fi consecinţele ei pentru unii, e întodeauna de preferat războiului pe care îl încheie.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Ce ar însemna o președinție Trump pentru războaiele globale și securitatea europeană? Ucraina și Israel sunt principalele subiecte
-
Alegeri SUA. Generaţia TikTok merge la vot. Cum influenţează reţeaua socială alegerile
-
Ion Cristoiu, despre alegerile din SUA: Trebuie să ne aşteptăm că nici Trump, nici Kamala nu vor accepta înfrângerea
-
Un influencer pro-Trump a primit 100 de dolari de la un agent rus pentru a posta un videoclip fals cu fraude electorale
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Citește pe alephnews.ro: FBI, ODNI și CISA au emis un avertisment comun despre operațiunile Rusiei menite să submineze încrederea în alegerile americane
Citește pe www.zf.ro: A fost prezentat tractorul produs de RURIS Craiova. Cum arată tractorul românesc, cu preţuri între 3.000 şi 5.000 de euro
Citește pe www.zf.ro: Firma din România care face bani din ce aruncă românii la coş a deschis cea mai modernă fabrică din UE
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Alegerile prezidențiale din SUA schimbă cursul lumii. Tot ce trebuie să știi despre procesul electoral
A fost prezentat tractorul produs de RURIS Craiova. Cum arată tractorul românesc, cu preţuri între 3.000 şi 5.000 de euro
Incă un gigant se clatină după ce a raportat cea mai mare pierdere din istoria de 56 de ani a companiei, Este vorba de un minus de 16,6 mld. dolari în ultimul trimestru
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Cum e ca socru Ion Țiriac! Sorana Cîrstea, iubita fiului său, a dezvăluit latura mai puțin ştiută a magnatului
PROSPORT.RO
Ce a pățit Marian Godina în timpul unei percheziții. Ce obiect a găsit pe noptiera suspectului peste care a intrat în casă
CANCAN.RO
La ce oră să NU folosești niciodată mașina de spălat. Plătești mai mult pentru curent dacă e utilizată atunci
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe