COMENTARIU Sorin Avram: Elevul Omar, un exemplu pentru mulţi elevi din România

Omar este unul dintre adolescenţii români care au luat Bacalaureatul. Nu l-a luat cu 10, pentru a fi ”cântat” în buletinele de ştiri ori pentru a primi o diplomă şi o sumă de bani din partea unui primar interesat să demonstreze că încurajează tânăra generaţie să se pună cu burta pe carte, însă nu doar pentru a nu o mai vedea în faţa ochilor.

Omar, al cărui tată este egiptean, nu este vorbitor doar de română, ci şi de Harari, Cioran şi Dostoievski: ”Mi-a deschis ochii, cu o perspectivă asupra lumii, <Sapiens> de Yuval Noah Harari. Am citit şi celelalte cărţi ale lui, sunt extraordinare, dar <Sapiens> mi-a plăcut. Nu pot spune că am o carte preferată. Îmi place foarte mult Dostoievski, pot spune că, de fapt, <Idiotul> şi <Crimă şi pedeapsă> sunt cărţile mele preferate. Îmi place foarte mult să citesc şi filosofie, Emil Cioran, Nietzsche... Când citeşti, vezi lumea din perspectiva unui om extraordinar, într-un fel sau altul”.

În ciuda aparenţelor, Omar nu este vreun elev care a participat cu succes la olimpiade de Română sau de Filosofie, şi nu pentru că nu ar fi vrut ori pentru că nu ar fi fost în stare, ci fiindcă nu i-a permis timpul. Tânărul născut la Târgu-Mureş a fost ocupat cu antrenamentele şi cu meciurile echipei de fotbal de liga a II-a Csikszereda Miercurea Ciuc. De curând, Omar a devenit jucătorul Rapidului din Bucureşti.
În dialogul cu ”Gazeta Sporturilor”, lui Omar i s-a reamintit că a fost ”singurul jucător de la Miercurea Ciuc care a pus mâna la inimă şi a fredonat imnul României la finala Ligii Elitelor”. Reacţia tânărului fotbalist a fost următoarea: ”Prefer să nu comentez prea mult, pot să spun doar că ascultând imnul ţării tale, când eşti personajul principal pentru care se intonează acest imn, eşti obligat, te simţi mai puternic, te simţi mândru, te simţi invincibil... Că reprezinţi o ţară, România, extraordinar de frumoasă, cu oameni primitori, deschişi, chiar avem toate uneltele să devenim o ţară puternică. Da, avem multe de îndreptat şi corectat, dar cu mentalitate pozitivă, dorinţă de autodepăşire, de a evolua, putem face România o ţară extraordinară din nou”.

Poate că Omar nu va fi fotbalistul pe care Rapidul, care este ”peste tot acasă”, îl aşteaptă pentru a câştiga un nou titlu de campioană. Însă, Omar a confirmat, deja, că este tânărul care ar trebui să fie peste tot în clasă. În fiecare clasă de elevi din ţara asta, pentru a le demonstra şi lui Dariei, şi lui Vasile, şi Mihaelei, şi lui Marius, şi Denisei, şi lui Adrian, şi tuturor celorlalţi colegi că se poate pune mâna pe carte nu neapărat pentru a lua un examen, ci din curiozitate şi din plăcere. Şi să le mai arate că trebuie să-ţi respecţi Ţara care-ţi este şi casă, şi masă, şi şcoală, şi familie, şi grup de prieteni. Şi să le mai demonstreze că poţi face şi şcoală, şi sport, şi că dacă eşti sportiv de performanţă, mai ales fotbalist, nu înseamnă că eşti automat un manelist tatuat care în afară de dat cu piciorul în minge nu se mai pricepe la nimic altceva.  

Rămâne de văzut dacă Rapidul a câştigat un fotbalist. Însă, până a vedea acest lucru, Rapidul se poate felicita pentru că a câştigat un tânăr educat şi de caracter.