COMENTARIU Sorin Avram: Premierul Rishi Sunak vrea mai multă matematică, profesorul de fizică Klaus Iohannis vrea mai multă linişte

Conform BBC, premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, a spus că analizează posibilitatea ca toţi elevii să studieze matematica până la vârsta de 18 ani, în condiţiile în care în prezent doar jumătate dintre elevii care au depăşit vârsta de 16 ani mai fac matematică.

 

Domnul Sunak a declarat că Regatul Unit trebuie să „reimagineze abordarea noastră faţă de calcul” şi că „într-o lume în care datele sunt peste tot şi statisticile stau la baza fiecărui loc de muncă, a lăsa copiii noştri să iasă în acea lume fără acele abilităţi înseamnă dezamăgirea copiilor”.

 

Însă, dorinţa premierului Marii Britanii este greu de îndeplinit deocamdată, pentru că, notează BBC, Asociaţia conducătorilor de şcoli şi colegii a declarat că există o „lipsă gravă de profesori de matematică” şi că planul este „deci, în prezent, de nerealizat”. În 2021, existau 35.771 de profesori de matematică în şcolile secundare de stat din Anglia. Au fost mai mulţi profesori de engleză, 39.000, şi profesori de ştiinţe, 45.000. Faţă de 2012, numărul profesorilor de matematică este mai mare cu 9%, însă aceştia tot nu acoperă întregul regat. BBC mai spune că un sondaj efectuat de Fundaţia Naţională pentru Cercetare Educaţională a şcolilor secundare din Anglia a constatat că 45% dintre respondenţi au folosit profesori nespecializaţi pentru a preda câteva lecţii de matematică în 2021.

 

Domnul Sunak este premier de doar câteva luni şi, iată, are, deja, un proiect de genul ”Marea Britanie educată”, care, însă, a pornit cu stângul. Dar măcar a pornit şi nu zace împotmolit ca proiectul ”România educată” al lui Klaus Iohannis, cel care deţine cea mai înaltă funcţie a Statului Român de 8 ani şi ceva.

 

Conform BBC, Rishi Sunak a spus că doreşte ca oamenii să aibă abilităţile de care au nevoie „pentru a se simţi încrezători” în finanţe şi lucruri precum tranzacţiile ipotecare.

 

Însă, la ce mai este bună matematica, pe care mulţi dintre părinţii şi elevii din România, şi nu numai, ar dori să o vadă scoasă din programa şcolară sau măcar cu o importanţă redusă, neînţelegând rostul acesteia? Manuela David este profesoară de matematică la un colegiu de prestigiu, Colegiul ”Petru Rareş” din Suceava, unde predă de 33 de ani, şi totodată conduce un centru educaţional, iar răspunsul ei pe scurt, pe foarte scurt este: ”Matematica îţi construieşte caracterul. La urma urmei este vorba de curaj, este vorba de voinţă, e vorba de găsirea de cât mai multe soluţii alternative până să optimizezi pe una. Le spun mereu elevilor mei că e o abilitate extraordinară această oprire prin care ţi-o impune matematica în a citi textul problemei. Toată lumea acum se grăbeşte să dea soluţii, să dea soluţii, să dea soluţii, dar de unde pornim? Care este textul, ce ni se cere, avem suficiente date, avem prea multe date? Concluzia este una demonstrabilă sau este absurdă? Citirea textului unei probleme face parte din rezolvare. Dacă ai citit textul cu atenţie, 50% din problemă este rezolvată”.

 

După un astfel de răspuns nu ai cum să nu gândeşti la ”specialiştii” de pe reţelele de socializare, care după ce văd o fotografie şi citesc jumătate din titlul unui articol încep să critice, să facă mişto şi să ofere soluţii, chiar dacă ei nu au nicio legătură cu domeniul respectiv.  

 

În opinia Manuelei David, matematica ”îţi ascute mintea” şi ”te ajută să îţi dezvolţi logica”.

 

Privindu-i pe cei care conduc România te întrebi dacă unii dintre ei nu cumva au terminat şcoala oferindu-le cadouri consistente profesorilor pentru a-i trece la matematică, dar şi la fizică, o altă materie care îţi ”ascute minte” şi ”te ajută să îţi dezvolţi logica”. Privindu-l pe Klaus Iohannis te întrebi dacă acesta este, într-adevăr, profesor de fizică, mai ales că niciodată nu l-am auzit lăudându-şi meseria sau vorbind despre cât de important este rolul pe care fizica îl joacă în dezvoltarea gândirii elevilor şi în înţelegerea unor fenomene.

 

Evident că domnul Iohannis este profesor de fizică, diploma de absolvire a facultăţii de profil din cadrul universităţii clujene, catedrele pe care le-a avut la diferite şcoli din Sibiu şi funcţiile deţinute în cadrul Inspectoratului Şcolar Sibiu o demonstrează pe deplin. Atitudinea lui Klaus Iohannis are altă explicaţie: după atâţia ani în care a predat la atâtea şcoli şi a oferit atâtea meditaţii, nu-i mai vine să vorbească despre fizică. După atâţia ani în care şi-a bătut capul cu studiul şi apoi cu tot felul de elevi, acesta simţea nevoia de linişte, de cât mai mult linişte, pe care, spre mulţumirea sa deplină, a găsit-o la Palatul Cotroceni.