COMENTARIU Sorin Avram: România, grânarul Europei, şi Klaus Iohannis, frânarul României

Nu există criză care să lovească România şi să nu surprindă ţara noastră nepregătită. Pandemia a găsit România nepregătită să producă măşti de protecţie şi materiale dezinfectante. Cât despre producţia de medicamente sau a unui vaccin sub licenţa marilor corporaţii rămâne antologică declaraţia unui fost mare comic al micului ecran şi al marii scene politice româneşti, care răspunde la numele de Florin Cîţu, dar care încă nu a răspuns pentru toate făcutele şi nefăcutele în calitate de premier. În februarie 2021, după ce şi-a făcut cea de-a doua doză de vaccin, întrebat dacă România ar putea să cumpere vaccinul rusesc Sputnik, premierul Cîţu declara: „Nu, România va face un lucru mult mai bun. Noi vom încerca să producem vaccinul la Cantacuzino. Ne-am arătat disponibilitatea, am trimis o scrisoare oficialilor europeni, aşteptăm să aflăm ce vaccin am putea produce”. Răspunsul la scrisoare nu a sosit nici în ziua de astăzi, pentru că, probabil, poştaşul care trebuia să-l aducă a ieşit la pensie şi nimeni nu s-a mai angajat în locul său din cauza salariului de mizerie.

A venit criza energetică, iar autorităţile au dat în bâlbâială. Criza a găsit România cu şantierele microhidrocentralelor abandonate, cu singura exploatare de uraniu închisă, cu centrala de la Cernavodă în proces de creştere a capacităţii de producţie, cu o piaţă a energiei căpuşată de tot felul de ”băieţi deştepţi”, dar şi de fete ”deştepte”, ca să nu existe discriminare, cu resurse neexploatate şi cu capacităţi de stocare a gazului metan insuficiente. Tot ce a putut să spună preşedintele lucrului bine zăcut, Klaus Iohannis, despre criza enegetică a fost că de vină este Putin.

La orizont pândeşte o criză alimentară, după cum spun specialiştii de pe toate meridianele, o criză pe care dacă te uiţi atent o vezi şi fără să duci binoclul la ochi. Referitor la acest subiect am avut un dialog cu un tânăr specialist român, care a explicat că ţara noastră ar putea avea probleme din cauză că am rămas la stadiul de pălmaşi. Adică, de oameni care îşi scuipă în palme, după care apucă plugul de coarne, se roagă la Dumnezeu să dea ploaie pe perioada de creştere a recoltei şi apoi se roagă să dea vreme bună ca să poată strânge grâul şi porumbul de pe câmp. Profesorul universitar doctor inginer Mircea Oroian, decan al Facultăţii de Inginerie Alimentară din cadrul Universităţii ”Ştefan cel Mare” Suceava, a declarat: „Avem o problemă în a procesa materia primă în România şi sunt foarte multe produse alimentare care se întorc. De exemplu, grâul dur pentru pastele făinoase se produce în România, pleacă în ţări din Uniunea Europeană şi apoi se întoarce sub formă de paste făinoase. La fel se întâmplă şi cu grâul care transformat în făină în Vestul Europei şi ulterior în aluat congelat se întoarce la noi sub formă de produse semipreparate, pe care lanţurile de supermarketuri le încălzesc şi apoi le comercializează”.

Referitor la preţuri, universitarul s spus: ”Chiar dacă noi vom reuşi să ne asigurăm necesarul de hrană, fiind o piaţă globală, preţurile se vor corela cu ceea ce se întâmplă la nivel internaţional. Un producător din România nu va face un act de binefacere să vândă grâu mai ieftin decât este la piaţa de la Paris”.

Întrebat dacă România şi-ar putea opri cât are nevoie din producţia agricolă şi după aceea să înceapă să exporte, domnul Oroian a declarat: „Ar fi o măsură pentru a proteja populaţia locală, dar probabil că o astfel de măsură va fi puternic contracarată. Cei din Vestul Europei nu vor agrea să luăm asemenea decizii, pentru că mult din grâul nostru ajunge chiar în ţările lor, unde are loc procesarea”.

În ceea ce priveşte procesarea laptelui şi a cărnii stăm ceva mai bine, dar şi aici sunt nişte probleme, după cum afirmă domnul Oroian: „La unele din aceste industrii avem probleme cu asigurarea materiei prime. La lapte, de pildă. Laptele a fost prost plătit de procesatori şi mulţi zootehnişti au renunţat la a mai creşte vaci. În judeţul Suceava sunt localităţi în care efectivul de vaci a scăzut foarte mult. De aceea importăm lapte. Apoi, la procesarea cărnii încă nu se reuşeşte ţinerea sub control a focarelor de pestă porcină africană. Carne importăm foarte mult din Bulgaria, Ungaria şi Polonia”.

Din ce spun specialiştii, mai ales după declanşarea războiului, România este acum grânarul Europei, aşa cum i se spunea ţării noastre şi în perioada interbelică. Din păcate, nu am depăşit acest stadiul în care doar exportăm materie primă. România este grânarul Europei, dar din nefericire are în fruntea sa un domn care o conduce cu frâna de mână trasă. În cei 8 ani de când i s-a eliberat pentru prima oară permisul de conducere a ţării, frânarul României a fost preocupat doar de jocuri politice de fundul curţii şi de confortul personal, nereuşind să construiască nimic în niciun domeniu, cu toate că a avut la dispoziţie tot felul de guverne ale sale. ”România educată”? Câteva fotografii şi texte scrise într-o limbă de lemn cireş, texte care încă îşi caută drumul către masa Legiuitorului, nu se pun.