COMENTARIU Sorina Matei Războiul pe bani din UE s-a mutat pe reţelele de socializare/ Statele „zgârcite” spun că Grecia, Spania şi Italia sunt principalele state cu economii subterane

Autor: SORINA MATEI

Blocajul pe alocările de fonduri din UE, pentru planul de redresare din criza provocată de noul coronavirus şi noul buget al Uniunii, a generat un întreg război pe reţeaua de socializare Twitter între susţinătorii statelor aflate în dispută. Oficiali europeni, ziarişti sau analişti distribuie continuu statistici europene prin care îşi reproşează unii altora diverse probleme.

Statele zgârcite (frugal states) sunt văzute ca principalele beneficiare ale pieţei unice europene, în timp ce statele care au cer acum mai mulţi bani pentru a redresa economile după criza de coronavirus- nu sunt văzute ca principale beneficiare.

Pe de altă parte, contributorii majori ai bugetului UE sunt statele zgârcite (Olanda, Suedia, Austria, Danemarca), celelalte state mai mult obţinând bani de la UE decât să facă contribuţii, principalul contributor fiind totuşi Germania, dar pe poziţii fruntaşe fiind şi Franţa sau Italia. 

România este văzută mai mult ca un beneficiar al fondurilor UE, decât un major contributor, nefiind de altfel nici în zona euro.

De cealaltă parte, susţinătorii statelor care acum cer bani mai mulţi de la UE susţin prin prezentarea de statistici că Olanda şi Luxembourg sunt principalele paradisuri fiscale ale lumii şi beneficiare sunt societăţi anomine ecranate.

Totul este o replică la alt atac al statelor „zgâcite” care spun că Grecia, Spania şi Italia sunt principalele state cu economii subterane. Şi România este încă văzută în statistici ca o ţară cu un nivel ridicat de corupţie, după Spania, Grecia şi Cipru.

Grecia, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Portugalia şi Slovenia sunt statele în care oamenii muncesc cel mai mult într-o săptămână.

De patru zile, liderii europeni, strânşi într-un summit extraordinar la Bruxelles, nu sunt în stare să găsească o soluţie comună în privinţa cotelor din împrumuturi, garanţii şi granturi din planul de redresare din criza provocată de COVID-19, precum şi în privinţa noului buget multianual al UE. 

Liderii UE s-au împărţit în două mari tabere, statele nordice - Olanda, Austria, Finlanda, Suedia şi Danemarca nefiind dispuse să fie de acord cu împrumuturi şi granturi nerambursabile mai mari, în timp ce statele sudice- Franţa, Spania, Italia insistă pe alocări şi solidaritate UE pentru statele afectate puternic de COVID-19.

Planul de redresare este în total de de 1.800 de miliarde de euro. Certurile sunt pe trei mari linii: cât de mare să fie pachetul financiar (buget UE pe şapte ani de 1.074 miliarde euro şi fondul de relansare de 750 miliarde euro), cât să fie proporţia de împrumuturi şi granturi nerambursabile din cadrul fondului de relansare de 750 miliarde euro şi legarea fondurilor UE de respectarea statului de drept, idee susţinută de majoritatea ţărilor, dar respinsă de Ungaria şi Polonia.