COMENTARIU Valeriu Şuhan: ”Băieţii deştepţi” redivivus

De ce ? Pentru că asta e soarta noastră. La noi, mai totul, e după modelul ”las’ că merge şi-aşa”.

Prost model ! Îl ştim, îl tot criticăm, dar nu reuşim să-l aruncăm deoparte şi cât mai departe. De noi, dar mai ales, de copiii noştri. E ca o moştenire genetică care ne îmbolnăveşte viitorul şi ne maculează speranţa.

Am demonstrat ieri că am pierdut o lună pentru a ne înarma cu ceea ce ne-ar fi trebuit pentru a ne apăra de noul coronavirus. Acum, bineînţeles, ne-am trezit că trebuie neapărat şi urgent, să cumpărăm ceea ce e nevoie.

Nu numai că am ieşit la shopping cu întârziere şi am nimerit în plină expandare a cererii, dar nici nu am trimis pe cine ar fi trebuit, în condiţiile astea de criză majoră.

Dacă nu ştiaţi, statul român deţine o companie specializată în produse medicale şi de farmacie. ”Unifarm” se numeşte ea şi e în subordinea Ministerului Sănătăţii. Parcă aş zice că această companie ar fi trebuit trimisă la cumpărături, pentru şi în numele statului român.

Nu s-a-ntâmplat aşa, pentru că statul român e generos şi a scos la bătaie portofelul lui cel gros ca paloşul lui Toma Alimoş.

Şi pentru că tot e stare de urgenţă şi nu mai putem aştepta, ce dacă am lălăit-o aiurea, statul român a decis să accepte pe cine s-o nimeri, de la care să cumpere toate alea, măşti, vizete, combinezoane şamd.

În felul ăsta riguros şi responsabil, o firmă dintr-o comună din Giurgiu tocmai înfiinţată şi declarată ca fiind destinată să vândă şpriţ şi cafea a ”câştigat” un contract în valoare de peste 56 milioane lei, pentru livrarea a 1.750.000 măşti de protecţie, în termen de 35 zile calendaristice. Adică, foarte probabil, după ce nu vom mai fi având nevoie. Oricum, foarte târziu.

Alta, producător de haine pentru bărbaţi, ”fashion” cum ar veni, a ”câştigat” şi ea un contract de vreo 88.000.000 lei ca să livreze 500.000 combinezoane şi 1.750.000 viziere de protecţie.

Termenul de livrare, 35, respectiv 45 zile. Adică, tot (prea) târziu. În plus, la ce Doamne iartă-mă, ne trebuie atât de multe viziere de protecţie ?! Astea nu sunt de unică folosinţă !

Dacă aveaţi cumva vreo idee, sub formă de speranţă, că ceva din toate astea s-ar produce în România, ei bine, vă înşelaţi. Firmele ”câştigătoare” aduc totul, din import.

Despre preţuri, numai ”de bine”. Ele sunt de câteva ori mai mari decât cele din Germania, de exemplu. Sau din SUA.

”Băieţii deştepţi” redivivus !

Ca urmare, oameni buni, de reţinut pentru viitorime:
- n-am imaginat din timp nici un scenariu specific;
- n-am avut de nici unele, pe nicăieri;
- am luat startul cu mare întârziere;
- am permis bolii şi morţii să ne lovească crunt;
- ne-am trădat proprii luptători: medicii şi personalul medical;
- am cheltuit aiurea;
- am (re)creat categoria ”îmbogăţiţilor de război”;
- am sacrificat în mod vinovat, oameni şi destine;
- am lăsat de izbelişte, fără apărare, bruma de economie şi pe cei care au creat-o.

Peste toate astea, ca o pacoste, ca un blestem, se aşterne continuu, tot mai tîmpă, dar marţială, politica cu parti-pris-urile sale, atât de nepotrivite în context.

Tot Caragiale îmi vine în minte : ”Bonjur popor ! Mersi că m-aţi ales !”