COMENTARIU Valeriu ŞUHAN: Poliţia „veselă”

Acum câteva zile, vreo şaizeci de agenţi de poliţie care îşi puseseră în cap să devină ofiţeri, au picat testul psihologic, obligatoriu pentru o astfel de avansare.

Ai zice că ar fi trebuit „să se ceară afară”, dar nu, ei au găsit de cuviinţă să se plângă pe la toţi şefii mai mari sau mai mici.

Temeiul plângerii lor este că testele alea au fost de un prea mare grad de dificultate.

Prea mare comparativ cu ce ?!

Poate cu golul, mai mare sau mai mic, din capul lor...

Le-aş fi spus acestor oameni că a fi un ofiţer măcar bun, nu-i deloc o treabă uşoară şi de aceea, trebuie să treacă probe grele.

Ar fi fost însă de prisos să abordez chestiunea din unghiul ăsta, ştiind cât de mult s-a depreciat instituţia, în sine.

Oriunde în lumea asta, pe lângă miştoul, bancurile, mai bune sau mai proaste care o vizează, poliţia este o instituţie fundamentală pentru cetăţean în primul rând, pentru siguranţa lui.

Dacă mă gândesc la noi şi la ceea ce a ajuns instituţia numită poliţie, suntem undeva... la vale.

Acum, la  noi, poliţia este o anexă, o remorcă, ceva la „etc”, comparativ cu ceea ce ar trebui să fie, pentru folosul societăţii.

Nu-i vorbă, responsabilitatea pentru această stare de fapt, îi revine în exclusivitate, şefii poliţiei din ultimii 30 de ani, fiind arareori din categoria „omul potrivit la locul potrivit.”

Am spus-o de m-am săturat, cu „şefi” care au avut experienţă profesională de şofer, poliţia şi-a dat cu tesla-n dinţi.

Despre miniştrii de interne nu mai vorbesc...

A mai venit şi ştirea cu poliţistul care s-a-mbrăcat în lenjerie intimă, „de damă”, şi-a înfipt un morcov în sfincterul anal, şi-a expus falusul erect, şi s-a fotografiat pentru posteritate.

Treaba lui ai zice, ca să fii progresist şi „polliticaly correct”.

Numai că, fotografiile le-a trimis unor „cunoştinţe”. De-aici, direct în presă.

Discernământul lui ?!

Puţin şi rarefiat...