Ion Cristoiu: 11 septembrie 2014. De la Lista lui Severin la Lista lui Băsescu

A plouat, ca de obicei, după-amiază, într-un Bucureşti ce pare a se fi mutat la tropice.

Ori de cîte ori plouă sau chiar şi ori de cîte ori maşinile Salubrităţii spală cu jeturi puternice în plină zi trotuarele de o parte şi de alta a Căii Victoriei, stîrnind panica între doamnele şi domnişoarele ieşite din casă în sandale, în faţa Academiei se constituie o baltă. De pe trotuar şi de pe rigolă, se strîng, aduse de ape în adîncitura din faţa porţii, cotoare de măr, mucuri de ţigară, fulgi de găină şi bucăţele de scrisori rupte din disperare.

Băltoaca din faţa Porţii se înfiripă automat, de ani întregi, ori de cîte ori plouă.

Explicabil.

Din motive care ţin de Structura Pămîntului, carosabilul e lăsat rău, rău de tot în această parte.

Pe trotuarul dinspre Clădirea Academiei circulă în sus şi-n jos  multă lume.

Cînd stopul din dreptul străzii coboară pe verde, maşinile, pînă atunci ţinute pe loc de zăbala frînei, se năpustesc, vuind ,spre intersecţia cu Bulevardul Dacia.

Roţile de cauciuc sfîrtecă băltoaca aruncînd-o pe Poarta Academiei.

Se înţelege că trecătorul prins pe trotuar în dreptul băltoacei e împroşcat din cap pînă-n picioare cu apa murdară.

Obişnuiţii traseului ştiu lecţia.

Ajunşi la cîţiva metri de Poarta Academiei, îşi îndreaptă privirile neliniştiţi spre stop. Dacă acesta dă semn că va trece pe verde, se opresc, aşteptînd să treacă maşinile sau o rup la fugă, cu gînd să ajungă la liman înainte de năpustirea maşinilor. Eu, la rîndu-mi, cînd ies seara de la Biblioteca Academiei, tîrînd după mine valiza pe rotile, burduşită de cărţi şi caiete, aştept în Curtea Academiei, la cîţiva metri de băltoacă, întreruperea şuvoiului. Ca mine procedează toţi cei care vor să iasă de la Academie.

Peste drum de Academie se înalţă o biserică.

Într-o după-amiază, două june japoneze, îmbrăcate de sus pînă jos în surîsuri, se opriseră pe trotuar, în faţa Porţii, ca să fotografieze biserica.

Dinspre Piaţa Victoriei s-au năpustit maşinile ţinute pînă atunci în frîu.

Cîteva dintre ele le-au făcut leoarcă pe turistele noastre.

Spre surprinderea mea, acestea au fost tare încîntate.

Vor fi crezut, probabil, c-au fost martorele unui obicei strămoşesc!

*

Scriam pe 11 septembrie 2014. De la Lista lui Severin la Lista lui Băsescu

S-a făcut şi se face mare vîlvă în chestiunea candidatului ştiut de Traian Băsescu drept ofiţer acoperit al unui Serviciu secret. Plăcerile de detectiv ale jurnaliştilor, ale politicienilor, ale simplilor cetăţeni şi-au găsit un spaţiu de exerciţiu în căutarea răspunsului la întrebarea: Care e candidatul ofiţer acoperit?

Pentru mine cel puţin, tensiunea asta poliţistă nu e noutate. Am mai fost martor uneia asemănătoare, în septembrie - decembrie 2007, cînd România CDR-isto-PD-istă a cunoscut ceea ce Istoriile consemnează drept Lista lui Severin.

Prin multe note Scandalul Lista lui Traian Băsescu din septembrie 2014 seamănă cu Scandalul Lista lui Severin din septembrie 1997. Sau, mă rog, după opinia mea, ar putea să semene la un moment dat, dacă Traian Băsescu n-o lasă moartă, cu Scandalul Lista lui Severin.

Să recapitulăm.

22 septembrie 1997.

Într-un interviu acordat oficiosului PD, Azi, Adrian Severin, ministru de Externe, declară că:

„Doi-trei directori de cotidiane de mare tiraj sunt agenţi ai unor servicii străine. Doi şefi importanţi de partide sunt în slujba unor servicii străine.”

În şedinţa CSAT care urmează, Emil Constantinescu, preşedintele României, îi cere lui Adrian Severin să dea explicaţii membrilor CSAT în legătură cu aceste acuzaţii.

Şefii SRI şi SIE declară că ei n-au dovezi în sprijinul acestor acuzaţii. Dacă le are Adrian Severin, să le depună la SRI şi SIE.

Premierul Victor Ciorbea îi solicită şi el lui Adrian Severin să dea nume şi dovezi.

6 octombrie 1997.

Conducerile SRI şi SIE anunţă că Adrian Severin a depus documentele care l-au convins să facă declaraţia cu Lista.

22 decembrie 1997.

Un Comunicat al CSAT precizează că potrivit Rapoartelor SRI şi SIE nu s-au găsit elemente care să-i susţină lui Adrian Severin Declaraţia. Documentul îi solicită lui Adrian Severin să-şi asume responsabilitatea afirmaţiilor.

23 decembrie 1997.

Adrian Severin demisionează din funcţia de Ministrul de Externe.

Întrebări pentru citititori care, evident, sunt mai deştepţi decît mine:

1. Pot fi comparate cele două Scandaluri?
2. Dacă da, prin ce se deosebesc şi se aseamănă ele?
3. Ar trebui să se facă presiuni asupra lui Traian Băsescu să dea numele celui pe care-l ştie ofiţer acoperit?
4. Cum se va încheia Scandalul Lista lui Băsescu?

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro