Ion Cristoiu: August 1941: Toată presa românească era convinsă că ruşii sunt ca şi învinşi

Printre Rapoartele preoţilor militari trimise Episcopiei de la Alba Iulia, citite şi răscitite de mine pentru studiul despre Implicarea BOR în Războiul Sfînt, găsesc pe cel semnat de Protoiereul maior Theodor C. Gheorghiu, confesorul Diviziei a 6-a Infanterie şi Garnizoanei Focşani (scriind aceste rînduri, mă întreb dacă nu cumva asta era Divizia tatălui meu), dînd seamă de activitatea pastorală pe zonă de front în lunile iulie, august, septembrie şi octombrie 1941. Aici descopăr precizarea că slujba religioasă din Miascowska (Transnistria) a fost descrisă şi într-un reportaj din Universul de luni, 18 august 1941.

Am mai scris despre drama mea de a nu termina niciodată un studiu, pentru că acribia mă împinge să verific totul şi astfel să iau la mînă noi şi noi surse. În cazul de faţă nu mă pot stăpîni să nu caut la BAR Universul din 18 august 1941 pentru a vedea despre ce reportaj e vorba.

Cer la sală colecţia Universul pe august 1941. Am serioase îndoieli că preotul a fost exact în indicarea sursei. Deschid la 18 august 1941. Nici vorbă de articol. E un bun prilej de a răsfoi întreaga lună a Universului. Nu-mi pare rău. Descopăr chiar pentru tema mea o grămadă de lucruri.

Le trec aici, pentru că şi simpla enumerare e interesantă.

În numărul din 18 august 1941 iau cunoştinţă de Apelul Patriarhului pentru Împrumutul Reîntregirii. L-am citat pentru studiu din Biserica Ortodoxă Română, revista Sfîntului Sinod. Cred însă că voi face trimitere la Universul, pentru că e ziarul citit de toţi. Îmi dau seama acum de dimensiunile urieşeşti ale campaniei de presă, comandate de stat, din cîte am aflat din cartea Mioarei Anton.

Universul, de exemplu, nu scapă un număr fără ceva agitatoric despre Împrumutul Reîntregirii. Cred c-am văzut undeva şi o trimitere la refacerea Bisericilor din teritoriile desrobite. Vineri, 22 august 1941, ziarul publică reportajul De unde au fugit barbarii, Bucureşti-Iampol-Balta. Şi-acuma Doamne, slobozeşte pe robul tău în pace! De la trimisul nostru special. Realizat dincolo de Nistru, reportajul nu diferă cu nimic de Ard malurile Nistrului, pamflet sinistru a lui Constantin Virgil Gheorghiu, întocmit dincoace de Nistru. Îl reţin pentru a-l adăuga articolelor din Sentinela.

Scrisesem despre viziunea propagandistică asupra bisericii dincolo de Nistru. În numărul din 23 august 1944, găsesc o piesă importantă:

Poezia Christ, a lui Mircea Dem. Rădulescu, dedicată nenorocirilor comise de bolşevici Catedralei din Chişinău, text prefaţat de o fotografie cu următoarea legendă:

Interiorul catedralei din Chişinău, ars şi devastat de iudeo-bolşevici, A rămas neatins, după cum se vede din clişeu, numai Christ.

Scriind aceste rînduri, mă gîndesc că:

Am acasă un volum de Rădulescu. Ar trebui să văd dacă nu mai are şi alte poezii antisovietice; se apelează la formula iudeo-bolşevici din motive religioase. Ruşii sînt faimoşi pentru religiozitatea lor. Chiar sub formă de bolşevici, e greu de priceput de către români de ce urăsc atîta bisericile. Răspunsul propagandei din Războiul Sfînt trimite la evrei, cei care l-au răstignit pe Iisus.

Adică nu ruşii au ars bisericile ci evreii!

Un alt articol mă surprinde prin nuanţările sale, puţin obişnuite la vremea respectivă.

Se intitulează Urgia antireligioasă din Basarabia cotropită de bolşevici şi apare în Universul din 23 august 1941. Deşi îmbrăţişează fără rezerve teza prigoanei anticreştine din Basarabia, articolul recunoaşte că ruşii au evitat să interzică pur şi simplu viaţa religioasă, preferînd persecuţia discretă, şi, mai ales, că la Chişinău a fost trimis de la Moscova un episcop, foarte bine pregătit teologiceşte – recunoaşte autorul – dar care era în realitate turnător al KGB.

Reţin, chiar dacă pentru atmosfera generală, textele decretelor prin care Regele îl decorează pe generalul Antonescu şi-l face Mareşal, publicate în numărul din 25 august 1941.

Concluzii generale:

1. Cele scrise de Const.-Virgil Gheorghiu se înscriu într-o campanie dusă de toate ziarele. Campania menită să arate de ce barbari au fost eliberaţi basarabenii şi bucovinenii.

2. Întreaga atmosferă mediatică e una de euforie, toată lumea e convinsă că victoria e aproape, la doi paşi.

Şi nu era!

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro