Ion Cristoiu: Cadrele didactice se plîng de Bugetul repartizat Educaţiei pe 2021. Klaus Iohanis le propune să viseze cu ochii deschişi la cum va arăta Şcoala după ce vor veni banii de la Bruxelles

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că preşedintele Iohannis le-a promis românilor modernizarea Educaţiei, nu acum, prin banii alocaţi de la buget, ci abia la toamnă când vor veni fondurile de la UE, şedinţa de la Cotroceni cu responsabilii din Învăţământ dovedindu-se în acest caz una inutilă.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Am comentat în numărul anterior Declaraţia de presă ţinută de Klaus Iohannis după ceea ce site-ul Administraţiei Prezidenţiale a numit Şedinţă cu Ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, iar preşedintele, în debutul textului, <discuţie foarte importantă (sic!) cu ministrul Câmpeanu, cu alte persoane din Ministerul Educaţiei, cu echipa din Administraţia prezidenţială>. Pe 8 februarie 2021 s-a redeschis şcoala în format fizic. Dată fiind provocarea la adresa Autorităţilor şi îndeosebi problemele ivite fatal în condiţiile Pandemiei, era normal să fie abordată ca temă <şcoala fizic>, după cum i-a zis în limbaj popular Klaus Iohannis. Despre folosirea acestei teme pentru ca Klaus Iohannis să transmită românilor mesajul de tip Distonocalm <Staţi liniştiţi! Situaţia e bună> am scris în comentariul Cînd va ieşi Klaus Iohannis pentru a ne asigura că cei 18 morţi din incendiul de la Matei Balş o duc bine?!

Proiectul de Buget pe 2021 semnalează printre domeniile neglijate sau tratate cu fundul, cum s-ar spune pe maidan, sau cenuşărese, cum s-ar spune în redacţia Editurii Humanitas, Educaţia. Banii alocaţi în plus faţă de Bugetul pe anul anterior (creştere cu 0,84% per ansamblu) nu numai că nu răspund uriaşelor probleme cu care se confruntă învăţămîntul, necesităţilor istorice de modernizare a învăţămîntului, dar mai mult, cum arăta Marius Nasta, preşedintele Sindicatului „Spiru Haret”, în realitate <bugetul scade cu vreo 300 de milioane pe componenta salarială>.

De mirare această defavorizare a Educaţiei în condiţiile în care preşedintele se făleşte cu proiectul România educată (se făleşte fără motiv, deoarece de şase ani proiectul a rămas pe hîrtie) iar Coaliţia de Centru-Dreapta se pretinde a paria pe înflorirea Educaţiei.

Era normal ca, în aceste condiţii, discuţia de la Cotroceni, chiar dacă <foarte importantă> să abordeze şi chestiunea tratării cu fundul a Educaţiei în Proiectul de Buget pe 2021. Au ridicat cei de la Ministerul Educaţiei la întîlnire problema dramatică a neglijării Educaţiei de către Coaliţia de Guvernare? Înaintea discuţiei de la Cotroceni au circulat pe reţelele sociale zvonuri că Sorin Câmpeanu e nemulţumit de Buget, că a ameninţat cu demisia şi că scopul convocării la Cotroceni ar fi calmarea ministrului de către Klaus Iohannis, ştiut ca protector al demnitarului. Indiferent că aceste zvonuri sînt adevărate sau nu, ar fi fost nefiresc ca la Cotroceni să nu se fi abordat de către conducerea Ministerului chestiunea locului pe care-l ocupă Educaţia în Bugetul pe 2021.

Şi dacă n-ar fi fost abordată tema, ar fi fost de aşteptat ca în Declaraţia de presă Preşedintele să abordeze chestiunea. Nu de alta, dar în spaţiul public opinia pe cale de a se generaliza e cea potrivit căreia, alături de Sănătate, Educaţia e perdanta Bugetului.

Declaraţia de presă a Preşedintelui nu suflă un cuvînt despre banii repartizaţi Educaţiei prin Proiectul de Buget pe 2021. Nu spune nici că sînt suficienţi măcar, potrivit năravului său din ultima vreme de a arunca peste mizeria realităţii praful de copt al unei gogoşi rumene.

Trei sferturi din Declaraţie a fost consacrată de preşedinte felului în care vor fi cheltuiţi pentru şcoala românească banii pe care îi vom primi de la Bruxelles. De altfel, potrivit preşedintelui, aceasta şi nu Bugetul repartizat Educaţiei a fost cea de a doua temă a întîlnirii:

<Acuma, a doua temă mare este felul în care putem să finanţăm substanţial şcoala românească din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – sunt acei bani europeni, peste 30 de miliarde de euro, care vor fi la dispoziţia României în următorii ani pentru a repara ce s-a stricat prin criza economică cauzată de pandemie, pentru a face sistemele publice, economia României mai performante, mai reziliente.>

Aşadar, conducerea ministerului a fost convocată la Cotroceni nu pentru a se discuta Bugetul pe 2021, ci pentru a se visa cu ochii deschişi despre cum va arătat Educaţia după ce vor veni banii de la Bruxelles. Români se întreabă ce se va întîmpla cu Educaţia în condiţiile Bugetului nesatisfăcător repartizat Învăţămîntului. Klaus Iohannis le răspunde despre cum va fi digitalizat întregul sistem şcolar, despre cum vor geme şcolile de calculatoare, tablete, de mobilier modern, despre <şcoala verde, unde elevii învaţă despre aceste lucruri, dar unde şcoala este o şcoală verde, unde se produce energie alternativă, unde se respectă circuitul materialelor şi aşa mai departe>.

Seduşi de această perspectivă a viitorului schiţînd o şcoală românească mai ceva ca în filmele SF, românii s-au întrebat:

Cînd va începe Procesul de transformare a şcolii noastre într-o şcoală modernă, de ultim răcnet în materie de introducere a ultimilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii?

Nu cînd va fi gata procesul, ci cînd va începe.

Pentru că – e limpede – procesul va dura şi e nevoie să înceapă cît mai repede.

Răspunsul lui Klaus Iohannis:

Procesul nu va începe acum o dată cu adoptarea Bugetului, ci abia după ce vor veni banii de la UE.

Banii repartizaţi României prin PNRR vor veni, dacă lucrurile merg ceas la UE, abia la toamnă. Dacă vor veni. E un adevăr desprins din simpla recapitulare a procedurilor obligatorii prin care va trece PNRR.

În aceste condiţii, ne întrebăm de ce i-a convocat Klaus Iohannis pe cei din conducerea Ministerului?

Pentru a face împreună o şedinţă.

O şedinţă de tras pe nas”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro