Ion Cristoiu: Cazul Novak Djokovic: Prima demonstraţie de forţă la nivelul planetei a dictaturii sanitare

Nu mă pricep la Sport şi cu atît mai mult la tenis. Ba chiar, sincer să fiu, nu mă interesează întrecerile sportive ca fan al sportului.

Dacă sînt atent din cînd în cînd la evenimentele sportive o fac dintr-o perspectivă din afara sportului.

Mă interesează, un campionat mondial de fotbal, de exemplu, dacă el are lovituri de teatru în stare să hrănească Breaking Newsuri.

Mă interesează o olimpiadă cum se anunţă cea din China, dacă devine obiect de păruială politicianistă planetară. Din acest punct de vedere, fără a fi un împătimit al sportului, am considerat şi consider că tîrîrea olimpiadelor în războaiele politice e o crimă. Măcar în acest domeniu să nu-şi vîre coada Politica.

Mă interesează marile întreceri din tenis (la care nu mă pricep) şi ca scriitor.

Mai ales tenisul profesionist aminteşte mult de destinele personalităţilor din Istorie.

Ca şi în Istorie, în tenis pot fi ascensiuni spectaculoase sau prăbuşiri tragice.

Am urmărit, aşadar, scandalul Novak Djokovic fără să ştiu la început că la Australian Open jucătorul sîrb urma să meargă pentru a-şi pecetlui nu ştiu ce palmares. Nici măcar că e ăl mai tare din lume.

Am urmărit scandalul în ipostaza de om care încearcă să mediteze asupra Lumii prin care trece.

Finalul Scandalului e ştiut de o întreagă lume.

Pînă la urmă Novak Djokovic a fost expulzat din Australia la ordinul Guvernului, mai precis la ordinul Ministerului Imigraţie, Alexa Hawke, un apropiat al premierului.

Chiar de la începutul Crizei n-am avut nici o îndoială că jucătorul sîrb va fi expulzat şi, prin urmare, nu va participa la turneu:

1) Novak Djokovic nu e american. Multă lume a spus că i s-a întîmplat ce i s-a întîmplat, pentru că e sîrb. Condiţia sa de sîrb a contat pentru presa din România. Lesne de observat că televiziunile şi site-urile care au dus campanie împotriva lui Novak Djokovic sînt bruxellizate pînă la nivel de varză. Pentru o parte a presei noastre, hrănite cu stipendii de la UE, Serbia e o ţară din sfera de influenţă rusească. Astfel că, toţi cei care au salutat agresiunea NATO împotriva Serbiei au aplaudat acum agresiunea Australiei împotriva jucătorului sîrb. Pentru Guvernul australian a contat însă faptul că Novak Djokovic nu e american. Dacă ar fi fost american, Guvernul Australiei, prin nimic diferit de Guvernul României în materie de slugărnicie faţă de Partenerul strategic, n-ar fi îndrăznit să comită abuzurile cărora le-a fost victimă Novak Djokovic.

2) Sînt convins că Novak Djokovic a fost ţinta unui exerciţiu pus la cale de Guvernul australian. Un exerciţiu de forţă la nivel de planetă a Dictaturii sanitare. Australia e una din ţările lumii în care s-a instaurat Dictatura sanitară, cea care a luat locul dictaturii fasciste şi dictaturii comuniste.

O Dictatură supravieţuieşte numai şi numai dacă îşi arată din cînd în cînd muşchii. Şi aceasta arătare a muşchilor menită a vîrî frica în supuşi constă în cultivarea ostentativă a abuzului. Spre deosebire de democraţii, dictaturile trebuie să arate mereu cetăţenilor că puţin le pasă. Prin arătarea muşchilor, dictaturile transmit supuşilor mesajul că sînt puternice şi mai ales în stare de orice. Să le fie frică supuşilor.

Dacă ne gîndim bine în cazul Novak Djokovic sînt cîteva ciudăţenii care ne fac să credem că jucătorul sîrb a fost atras într-o capcană. E vorba mai întîi de aşa zisele înlesniri de a participa la turneu fără a fi vaccinat şi, mai ales, fără a înălţa cîntări vaccinului. Într-o ţară faimoasă pentru cît de nemiloasă e dictatura sanitară, orice om de bună credinţă i-ar fi spus lui Djokovic să nu vină în Australia dacă nu e vaccinat. A fost apoi tratamentul dinadins abuziv începînd de la graniţă. Indiferent dacă a fost o punere sau nu punere la cale dinainte, tot ce i s-a întîmplat lui Novak Djokovic a fost un mesaj dat australienilor de Dictatura sanitară. Australia e una dintre ţările democratice în care s-a instalat Dictatura sanitară. Australienii au fost victimele unor încălcări ale drepturilor individuale cum nu s-a mai întîmplat în nici o altă ţară democratică. Pentru Dictatura sanitară din Australia abuzurile ostentative la care a fost supus Novak Djokovic s-au vrut un mesaj dat australienilor. Puţin ne pasă! Bîta e în mîna noastră. Exerciţiul a vizat şi instituţiile de pe planetă însărcinate cu supravegherea respectării drepturilor omului de către toate statele lumii. Imaginaţi-vă că tot ce i s-a întîmplat lui Djokovic ar fi avut loc în China sau un Rusia. Toate guvernele democratice ar fi simţit nevoia să intervină, să atenţioneze, să denunţe. Vă mai amintiţi scandalul stîrnit de jucătoarea de tenis din China? Guvernul chinez era acuzat că i-a încălcat jucătoarei dreptul la exprimare. Cetăţeanului Djokovic i s-au încălcat toate drepturile care ţin de demnitatea umană. A protestat cineva pe planetă în afara Serbiei?

Că a fost vorba de un exerciţiu de dictatură făcut pe spatele lui Novak Djokovic ne-o dovedeşte motivarea expulzării. Guvernul dictaturii sanitare putea să găsească drept motive nişte chichiţe legislative. Alex Hawke, ministrul Imigraţiei, n-a catadicsit să caute un motiv legal. Prin urmare, în motivarea oficială, admisă de justiţia australiană, jucătorul sîrb n-a fost acuzat de încălcarea vreunei legi, ci de faptul că poate stimula prin prezenţa sa sentimentul antivaccinare.

S-a creat astfel un precedent de un pericol extrem.

Orice stat de pe glob poate interzice unui jucător să participe la o competiţie internaţională de pe teritoriul său pe motiv că prin simpla sa prezenţă stimulează stări de spirit împotriva voinţei marii majorităţi a populaţiei. La Olimpiada de iarnă China ar putea interzice participarea sportivilor suspectaţi că ar putea crea sentimente anticomuniste în China. Culmea e că Novak Djokovic nu e un antivaccinist declarat. El n-a mers în Australia dinadins nevaccinat, pentru a sfida autorităţile, aşa cum Diana Şoşoacă merge în Parlament fără mască în chip ostentativ. Jucătorul sîrb a mers în Australia fără a contrazice public vaccinarea, aşa cum ar fi făcut un antivaccinist convins. Pentru a i se permite participarea s-a zbătut să facă rost de documente legale. De altfel, prima instanţă admiţîndu-i intrarea, a dovedit că din punctul de vedere al legilor stricte din Australia, chiar dacă nu s-a vaccinat, Novak Djokovic era cu actele în regulă.

Novak Djokovic a fost expulzat ca o demonstraţie de forţă. Dictatura sanitară a vrut să arate că nu-i pasă de nimic. Nici de decizia primei instanţe, nici de impresia că se comportă abuziv. Dinadins ea a optat pentru o motivare absurdă fără nici o legătură cu încălcarea Legii. Pentru ca australienii să se supună şi mai tare dictaturii sanitare. Pentru a demonstra la nivel de planetă că dictatura sanitară e permisă într-o ţară considerată pînă acum democratică.

Dacă unei vedete ca Djokovic, într-un caz mediatizat în întreaga lume, Guvernul australian i-a făcut ce i-a făcut, pentru că aşa au vrut muşchii lui, ce să mai spunem de ce ne-ar putea face nouă?

Novak Djokovic a fost expulzat.

Fără ca ATP să protesteze.

Fără ca vreun alt guvern decît cel sîrb să facă scandal.

Fără ca presa lumii să condamne abuzul. Dimpotrivă, o parte a presei mondiale a salutat abuzul.

Să presupunem că abuzurile la care a fost supus Djokovic s-ar fi petrecut într-o ţară cu dictatură pur şi simplu.

Indiscutabil, dictatura respectivă ar fi avut probleme pe plan extern şi chiar intern.

Abuzurile s-au petrecut însă într-un nou tip de Dictatură:

Dictatura sanitară.

Cazul Djokovic a fost un exerciţiu la nivel planetar.

Un exerciţiu menit a testa dacă dictatura sanitară poate lua locul dictaturilor fasciste sau comuniste.

Expulzarea jucătorului a dovedit că dictatura sanitară, instaurată în numele luptei împotriva Pandemiei şi pe fondul fricii de boală, se poate desfăşura în voie, fără a stîrni reacţiile create de obicei pînă acum de dictaturile tradiţionale.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro