Ion Cristoiu: De ce a luat apărarea AEP Klaus Iohannis? Cumva pentru că instituţia e programată să joace un rol important în fraudarea alegerilor parlamentare?!

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că la conferinţa de marţi cu presa preşedintele Iohannis a preferat să ia apărarea Aurorităţii Electorale Permanente cînd a fost întrebat despre dezastrul administrării alegerilor locale de către BEC şi despre softul STS de numărare a voturilor, suspectându-l că vrea să folosească AEP la fraudarea scrutinului parlamentar din 6 decembrie.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Despre Conferinţa de presă ţinută de Klaus Iohannis marţi şi nu miercuri, la ora 19 şi nu la ora 18, cum am fost obişnuiţi din 15 iulie 2020 încoace, de cînd preşedintele a dat de gustul întîlnirilor cu jurnaliştii, m-am pronunţat după încheiere, la emisiunea lui Marius Tucă de la Aleph News şi apoi în direct pe cristoiublog.ro. La ambele intervenţii m-am plîns că meseria de gazetar, practicată de mine în mod prosteşte la 72 de ani, în loc să citesc şi să scriu povestiri, eseuri, m-a obligat să urmăresc pînă la capăt una dintre cele mai mari plicticoşenii postdecembriste din viaţa mea. Klaus Iohannis a venit în faţa presei sfîşiat în chip racinean între datoria de a spune adevărul despre Revenirea Pandemiei şi ambiţia oarbă de a ţine alegerile parlamentare pe 6 decembrie 2020, în care el vede momentul dobîndirii puterii depline. Fireşte, aşa cum am mai scris, nici el nu ştie ce va face cu această putere deplină. Multă lume se iluzionează crezînd c-o va folosi pentru reforma profundă a statului, pentru modernizarea României. N-a mişcat un deget în direcţia asta timp de şase ani, cît a moţăit în fotoliul călduţ de la Cotroceni. Cum să credem că-l va apuca hărnicia în ultimii patru ani de mandat?

 Pentru că vrea cu orice preţ alegeri pe 6 decembrie 2020, Klaus Iohannis s-a străduit din răsputeri să falsifice realitatea îndulcind spectaculos situaţia de Criză sanitară şi lăudînd Guvernul Meu pentru felul magistral în care a administrat Pandemia. Pe vremea primului val ne semnala de dimineaţă pînă seară că e groasă rău, înscriindu-se în corul Cioclilor Apocaliptici. Marţi seara, a insistat pînă la oboseală că nu trebuie să ne panicăm, că nu e nevoie de măsuri de restricţie dramatice, ajunge să ne spălăm pe mîini, să purtăm mască şi să păstrăm distanţa socială. Spune asta, pe post de sanitar şef de luni întregi. E a 17 conferinţă de presă în care Statementul e un sfat al medicului prezidenţial. Situaţia infectărilor s-a înrăutăţit de la o conferinţă de presă la alta. Să nu-şi dea seama Klaus Iohannis că e penibil prin credinţa sa că apelurile patetice la solidaritate naţională vor opri dezastrul? E ca şi cum Mareşalul Antonescu ar fi ieşit în timpul dezastrului de la Stalingrad şi ar fi apelat la patriotismul, la solidaritatea naţională pentru a-i opri pe ai noştri din fuga din calea tancurilor ruseşti!

După ce m-am răcorit blestemînd meseria de ziarist care te obligă să urmăreşti pînă la capăt conferinţe de presă precum cea de marţi seara, întorcîndu-mă asupra stenogramei mi-am dat seama că în deşertul de plictiseală al reuniunii, monotone prin asaltul jurnaliştilor în chestiunea Coronavirus şi prin încăpăţînarea lui Klaus Iohannis de a o ţine langa cu alegerile pe 6 decembrie 2020, chiar dacă procentajul de participare va fi de 10 la sută, au fost două momente interesante. Amîndouă au fost create de întrebările jurnaliştilor.

Cristian Ştefănescu, Deutsche Welle/Digi FM, a reluat una dintre temele abordate şi de alţi jurnalişti înaintea lui. Marţi, 13 octombrie 2020, două instituţii responsabile cu comunicarea situaţiei infectărilor au dat comunicate diferite, ba chiar net diferite. E vorba de INSP şi Grupul de Comunicare Strategică. Aşa-zisul Grup de comunicare strategică e condus de Andi Manciu, consilier de stat al premierului Ludovic Orban, dezvăluit de presă ca desemnat demnitar fără a avea diplomă de absolvire a unei facultăţi. La acest impostor al regimului Iohannis a făcut aluzie ziaristul în întrebarea sa:

<Aş reveni la acea primă întrebare legată de incidentul de astăzi, în care două instituţii pe orizontală ale statului au comunicat informaţii contradictorii. Consideraţi că există vreo legătură între această situaţie, care nu este prima şi probabil nu va fi nici ultima, şi faptul că multe dintre funcţiile, poziţiile cheie din astfel de instituţii sunt ocupate de persoane cu calificări academice îndoielnice, cu diplome false sau chiar diplome lipsă?>

Opinia publică a sesizat că jurnalistul se referea şi la recentul Scandal al altui impostor Laurenţiu Barangă, desemnat de premierul Orban în fruntea Oficiului de prevenire a spălării banilor, deşi aşa cum arată documentele anchetării de către DIICOT, n-a făcut decît 10 clase de liceu, dar care şi-a falsificat diploma de Bacalaureat. Ce-a răspuns Klaus Iohannis?

<Aceste necorelări nu a apărut ieri sau alaltăieri; aceste necorelări au apărut în ultimii 30 de ani, cînd foarte multe persoane au fost promovate fără să fie real competente pentru poziţiile pe care le-au ocupat. Şi în majoritatea anilor, după cum ne amintim probabil majoritatea din această sală, a guvernat în România PSD-ul, care a promovat, ştim foarte bine, persoane de multe ori fără competenţe, dar cu susţinere politică solidă. Acum, sigur, e mult de reparat, şi asta se numeşte reformarea statului, pe care mi-o doresc eu foarte mult.>

Atît Andi Manciu, cît şi Laurenţiu Barangă au fost numiţi în funcţii de guvernul Meu al lui Klaus Iohannis. În loc să se revolte pe acest fapt unic în postdecembrism, avertizînd guvernul Orban să nu mai repete asemene greşeli, Klaus Iohannis, venit la conferinţă fără a fi urmat în prealabil un tratament împotriva virusului AntiPSD, a pus pe seama Guvernării PSD prezenţa impostorilor în Guvernul Orban.

Ramona Avramescu de la TVR a abordat dezastrul din administrarea localelor de către BEC. S-a referit însă şi la softul STS de numărare a voturilor:

<Domnule preşedinte, în mod destul de neobişnuit faţă de alte scrutinuri, Biroul Electoral Central a comunicat rezultatele finale oficiale ale alegerilor locale la două săptămîni după ce acestea au avut loc. În tot acest timp, nimeni de la BEC sau de la Autoritatea Electorală Permanentă nu a dat vreo explicaţie pentru întîrziere. Au apărut în schimb speculaţii în legătură cu deficienţa la softul de numărare şi de atribuire a mandatelor. Dumneavoastră aţi primit vreo explicaţie în legătură cu această întîrziere?>

Atît i-a trebuit lui Klaus Iohannis. A face aluzie la STS, la SPP, la una dintre instituţiile de forţă din Sistem e mai rău decît a-l înjura de mamă. S-a văzut asta în răspunsul ţîfnos dat unei întrebări calme, normale:

<Klaus Iohannis: Eu am primit rezultatele, atunci când au apărut ele. Dar explicaţiile vor trebui date fie de BEC, fie de AEP, care a gestionat aceste proceduri.

Ramona Avramescu, TVR: Deci nu aveţi informaţii că ar fi existat deficienţe cu acele softuri.

Klaus Iohannis: Nu am primit şi nu am solicitat astfel de informaţii. Lucrurile au durat mai mult probabil datorită procedurilor de contestare şi recontestare pe care am putut să le urmărim în direct la televiziunile de ştiri.>

De ce a luat apărarea AEP?

Nu cumva pentru că instituţia e programată să joace un rol important în fraudarea alegerilor parlamentare?!”

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro