- Home
- Editorialiștii
- (02.07.2023, 07:28)
- Gabriela Antoniu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Ion Cristoiu: De ce s-a trecut atît de greu de la socialism la capitalism
- Ion Cristoiu: Sub titlul Transitions a l'Est (Tranziţiile în Est), cotidianul „Le Monde” a strâns şi structurat articole publicate atât în ziar, cât şi în suplimentul „Le Monde diplomatique” despre cele petrecute în fostele ţări comuniste după 1989. Cum era de aşteptat, o parte substanţială a cărţii e dedicată dificultăţilor tranziţiei.
- Ion Cristoiu: Chiar dacă n-o spun direct, autorii textelor selectate de Alain Geledon lasă să se înţeleagă principala explicaţie: absenţa unei forţe care să conducă trecerea de la socialism la capitalism.
- Ion Cristoiu: Cei ajunşi la putere în Est după 1989 n-au avut şi n-au însă nici un obiectiv. E drept, toţi vorbesc de reformă, de instaurarea democraţiei, dar anii tranziţiei nu lasă să se întrezărească un plan mai amplu. Acest lucru a lipsit cel mai mult în Est.
Urmărește
672 afișări
Ion Cristoiu: De ce s-a trecut atît de greu de la socialism la capitalism
Nimeriţi întâmplător la şefie
Sub titlul Transitions a l'Est (Tranziţiile în Est), cotidianul „Le Monde” a strâns şi structurat articole publicate atât în ziar, cât şi în suplimentul „Le Monde diplomatique” despre cele petrecute în fostele ţări comuniste după 1989. Cum era de aşteptat, o parte substanţială a cărţii e dedicată dificultăţilor tranziţiei. Chiar dacă n-o spun direct, autorii textelor selectate de Alain Geledon lasă să se înţeleagă principala explicaţie: absenţa unei forţe care să conducă trecerea de la socialism la capitalism. Procesul anterior, la capătul căruia s-a născut socialismul, a beneficiat de voinţa dictatorială a Partidului Comunist.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Pe 22 decembrie Revoluția ajungea la București. Ce evenimente au marcat noaptea din 21 spre 22 decembrie
-
Ucraina a executat primul asalt fără militari, doar cu drone terestre şi aeriene
-
22 decembrie 1989 - ziua fugii cu elicopterul a soţilor Ceauşescu
-
Prima prelevare de organe la Spitalul Grigore Alexandrescu de la o tânără aflată în moarte cerebrală
O energie asemănătoare, chiar dacă nu de tipul pumnului de fier comunist, ar fi avut nevoie şi procesul invers: al trecerii de la socialism la capitalism. Această voinţă a lipsit în mai toate ţările din Est. Prăbuşirea comunismului a adus la putere oameni lipsiţi de experienţa politicii, ba chiar şi a administrării. Furia anticomunistă şi-a spus cuvântul. Criteriul - să nu fi fost înainte şef - a făcut dezastru. În toate ţările din Est, inclusiv în România, socialismul ultimilor ani scosese la suprafaţă o clasă de buni manageri.
Necesităţile economice, evoluţia societăţii, deschiderea spre Vest micşoraseră importanţa dosarului, fundamental în primii ani de comunism. Directorii, inginerii-şefi, secretarii cu economicul, ba chiar şi unii prim-secretari se recrutau în ultimul timp din straturile şcolite, inteligente. Promovarea nu mai sta sub semnul faimoasei teze leniniste: comunismul înseamnă posibilitatea ca o bucătăreasă să devină ministru. După 1989, toţi cei surprinşi în aceste funcţii au fost înlăturaţi. Le-au luat locul oameni ce nu puteau fi acuzaţi de şefie în comunism.
Numai că mulţi dintre ei n-ajunseseră în fruntea întreprinderilor, şcolilor sau secţiilor de producţie nu pentru c-ar fi fost anticomunişti, ci tocmai pentru că nu se dovediseră capabili de a fi buni manageri. Astfel, cei ce trebuiau să ţină în mâini un proces de complicaţie a tranziţiei au fost cei mai puţin dotaţi să-l administreze.
Comuniştii avuseseră avantajul luptei în ilegalitate. Ajunşi la guvernare, ei aveau deja ştiinţa confruntării politice, a disciplinei de fier, a evitării capcanelor. Lucrurile ar fi fost, poate, uşor îmblânzite, dacă noii guvernanţi ar fi desfăşurat, în anii comunismului, o serioasă activitate ilegală. Sau măcar dacă prăbuşirea comunismului ar fi fost un proces revoluţionar mai întins, în genul revoluţiei franceze sau al războiului civil din Rusia.
Exigenţele luptei de lung timp ar fi dat naştere unei clase de conducători, de oameni în stare să organizeze procesele social-economice, să se aşeze în fruntea maselor. Nici asta nu s-a întâmplat în Est. Noii guvernanţi s-au trezit în fruntea ţării deseori prin jocul pur al întâmplării. Mulţi dintre ei aveau profesii incompatibile cu politica şi cu administrarea: actori, jurnalişti, scriitori, profesori de istorie.
Şansa încăpăţânării
Trecerea de la capitalism la comunism a beneficiat şi de existenţa unui obiectiv urmărit cu îndârjire. Dincolo de meandrele proceselor din Est, se ghiceşte în perioada postbelică un plan ştiut dinainte, aplicat punct cu punct.
S-a invocat faptul că, spre deosebire de trecerea de la capitalism la socialism, cea inversă n-ar beneficia de manuale. Lothar de Maizière ultimul şef de guvern al Germaniei comuniste, se plânge de asta în volumul Recviem pentru RDG:
„... trebuie să spun că nu s-a ajuns până acum la dezvoltarea a ceea ce aş numi «economie politică a transformării». Noi aveam în RDG milioane de manuale descriind trecerea de la economia de piaţă la cea planificată. Dar n-am văzut, în aceşti trei ultimi ani, nici o carte care să descrie drumul invers şi, mai ales, după un model socialmente suportabil”.
Dificultatea nu e trecerea de la dictatură la democraţie. Perioadele de după Hitler-Franco ne arată că procesul e lesnicios. Aceasta, deoarece dictaturile respective au ţinut cont de economia de piaţă. Problema stă în trecerea de la economia de stat la cea de piaţă.
Aici nu există nici un precedent istoric, şi deci, nici un manual.
Dacă ne gândim însă bine, nici fruntaşii comunismului nu au avut la dispoziţie manuale. E drept, în Est, comuniştii s-au bucurat de avantajul experienţei sovietice. Bolşevicii n-au moştenit însă o experienţă pe care s-o transpună în practică. Mersul spre comunism a fost pe bâjbâite. Cu toate acestea, bolşevicii au avut avantajul că ştiau ce vor, că aveau un plan pe care ţineau să-l aplice până-n cele mai mici amănunte. Cei ajunşi la putere în Est după 1989 n-au avut şi n-au însă nici un obiectiv. E drept, toţi vorbesc de reformă, de instaurarea democraţiei, dar anii tranziţiei nu lasă să se întrezărească un plan mai amplu. Acest lucru a lipsit cel mai mult în Est.
Dovadă a acestui adevăr e faptul că în ţările unde s-a u9rmărit ceva pe termen lung, indiferent de formula reformei - terapie de şoc sau evoluţie - eficienţa a fost mai mare decât acolo unde s-a mers la întâmplare sau unde conceptul de reformă a primit interpretări diferite de la o perioadă la alta.
Alain Geledon arată acest lucru în lucrarea sa. Plecând de la experienţa Ungariei şi Poloniei, el conchide:
„Coerenţa în acţiune determină eficacitatea economică a tranziţiei”.
De aici aparentul paradox:
„Terapia de şoc pe jumătate făcută e de două ori mai dureroasă decât terapia de şoc integrală”.
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro
Citește pe alephnews.ro: Klaus Iohannis convoacă partidele la consultări pentru formarea Guvernului. Se decid șefii de la Senat și Camera Deputaților
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Suspectul atacului de la Târgul de Crăciun din Magdeburg, Germania a fost arestat preventiv. Patru femei și un băiat au decedat iar peste 200 de persoane au fost rănite
S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Cum reuşeşte o companie din România să facă zeci de milioane de euro dintr-o resursă pe care mulţi oameni din ţara noastră o ignoră şi care sunt planurile acesteia pentru viitor
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Nicoleta Luciu, probleme cu greutatea. A ajuns de nerecunoscut. Cum arată acum, la 25 de ani după ce a câștigat Miss România
CANCAN.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe