Ion Cristoiu: După ce s-au curcănit pe Facebook la Florin Cîţu, miniştrii USR PLUS s-au dus la şedinţa de guvern ca nişte oiţe pe trotinete

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că, în susţinerea sa că USR PLUS este un altfel de partid şi că nu va ceda după gestul premierului Cîţu de a-l demite pe Vlad Voiculescu, a omis faptul trăim în România şi că reprezentanţii alianţei lui Dan Barna şi Dacian Cioloş sunt şi ei români, care nu vor pleca de la friptură după ce şi-au plasat apropiaţii în diferite posturi.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Adevărul e că de mult n-am mai rîs de cineva ca acum.

De cine?

Cum, de cine?

De mine.

Om bătrîn, cu peste 50 de ani de experienţă de presă, dintre care 30 în supa de tăiţei numită democraţie postdecembristă, mă găsii să susţin pe cristoiublog.ro şi la emisiunile lui Marius Tucă şi a lui Ionuţ Cristache, şi nu oricum, ci pasional, că USRPLUS nu se va lăsa pînă cînd nu-l va debarca pe Florin Cîţu, autorul Loviturii de guvern, prin care un ministru al USRPLUS, a fost demis în zori, fără ca Dacian Cioloş şi Dan Barna să ştie, şi, mai ales, fără nici o explicaţie dată opiniei publice.

Pentru a vedea, după nici 24 de ore, că miniştrii USRPLUS s-au dus la şedinţa de guvern ca oiţele, fără să ridice măcar privirile cînd Florin Cîţu, luîndu-i peste picior, le-a urat Bun revenit în Coaliţie.

Să mă explic.

Miercuri dimineaţă, sunat fiind de la Aleph News pentru a interveni în direct ca să comentez demiterea lui Vlad Voiculescu, am întrebat de îndată, cum era şi firesc:

„De unde ştiţi că Vlad Voiculescu a fost demis?”

 Era o întrebare nu numai profesionistă, de ziarist care nu poate da din gură despre ceva pînă n-are confirmarea oficială a întîmplării, dar şi una exprimînd o neîncredere în această informaţie. Cui să-i treacă prin cap, după derularea evenimentelor din ultimele săptămîni, că Vlad Voiculescu va fi demis de însuşi Florin Cîţu. E suficient să amintesc faptul că la începutul săptămînii burzuluiala PNL împotriva lui Vlad Voiculescu s-a sleit după ce Ludovic Orban a declarat că ministrul e responsabilitatea USRPLUS.

A venit apoi confirmarea că Florin Cîţu a fost de dimineaţă, contrar obiceiului său de a se trezi tîrziu, la Cotroceni, cu documentul prin care cerea revocarea din funcţie a lui Vlad Voiculescu.

Evenimentele s-au derulat cu repeziciune. Preşedintele a semnat pe loc, fără să ezite, dezvăluindu-se dacă nu că autor al Loviturii de guvern, atunci măcar complice, şi deja pe la prînz decizia a apărut în Monitorul Oficial. Aveam programat pentru miercuri, ora 14, la Evenimentul zilei, la emisiunea lui Mirel Curea, Dosarele presei un interviu despre istoria presei postdecembriste, despre meseria de gazetar, despre ce cred eu în legătură cu presa de azi. Am ajuns la Evenimentul zilei (desigur, pe drum parcurgînd în viteză ultimele ştiri de pe site-uri) şi, înainte de emisiune, care şi-a schimbat tema (de la Istoria Presei am sărit la Istoria Clipei) am stat de vorbă cu Mirel Curea, cu Robert Turcescu şi cu directorul executiv al Evenimentului zilei, Virgil Munteanu. Mirel Curea spunea că USRPLUS nu va ieşi de la guvernare, că în afară de a face un pic de gură nu se va întîmpla nimic. Eu, dimpotrivă, m-am apucat să arăt că USRPLUS nu-şi poate permite să înghită o asemenea lovitură cu bocancul în gură. Dacă o înghit, dracu i-a luat. Era greu de crezut că liderii formaţiunii nu percepeau importanţa covîrşitoare a momentului pentru relaţia dintre PNL şi USRPLUS în Guvernul de Coaliţie. Dacă se mulţumesc să dea din gură şi nu merg pînă la ieşirea de la Guvernare dacă nu li se dă satisfacţie, PNL va începe să-i călărească. Aşa cum a procedat cu Voiculescu, Florin Cîţu va proceda cu orice alt ministru care va căuta să transpună în practică programul USRPLUS.

Într-un Guvern de Coaliţie, fiecare partid îşi desemnează, în urma negocierilor, omul pe post de ministru. Din punct de vedere formal revocarea aparţine premierului dar din punct de vedere politic aparţine partidului care l-a trimis în guvern. Acest lucru se mai discutase în momentul în care Florin Cîţu a declarat că revocarea este o prerogativă exclusivă a premierului, din punct de vedere constituţional, la care Dan Barna, vicepremier şi unul din şefii USRPLUS, a reacţionat de îndată, după părerea mea în chip corect, amintind că e vorba de un Guvern de Coaliţie şi că într-un Guvern de Coaliţie premierul nu este Şeful, Dictatorul, ci doar Primus inter pares, cu misiunea principală de a negocia cu celelalte partide deciziile importante, chiar dacă el vine din partea unui partid. Funcţia de premier într-un Guvern de Coaliţie, şi mai ales guvern de colaborare, nu e dată de alegeri, de rezultatul alegerilor, ci de rezultatul negocierilor. Şi nu întotdeauna negocierile duc automat la desemnarea unui premier din partea formaţiunii cu cel mai mare scor electoral. În cazul guvernului PNL-USRPLUS-UDMR se putea ajunge ca premier să fie cineva de la UDMR, în schimbul unor concesii făcute celorlalte partide în alte domenii.

Nu numai într-un Guvern de Coaliţie se întîmplă asta, dar şi într-un Guvern monocolor. E greu de crezut că Viorica Dăncilă şi-ar fi permis să demită un ministru PSD fără aprobarea conducerii PSD. Legea e valabilă şi cînd premierul e preşedintele partidului. Chiar şi atunci decizia o ia în ultimă instanţă conducerea colectivă a partidului. Ea nu funcţionează cînd guvernul e tehnocrat, cum a fost cel condus de Dacian Cioloş. Precizarea se impune, deoarece ziariştii de casă ai PNL i-au sărit în ajutor lui Florin Cîţu susţinînd că şi Dacian Cioloş a demis pe cineva fără a avea aprobarea partidului.

Acesta era un prim argument că USRPLUS nu-şi poate permite să accepte gestul de forţă, ostentativ brutal, al lui Florin Cîţu.

Un alt argument adus de mine în aceeaşi discuţie s-a referit la electoratul USRPLUS. Am susţinut că e un electorat aparte, un electorat fanatic. USRPLUS nu se bazează pe un electorat scos din case la vot de baronii locali, ci pe unul care crede în programul partidului. Vlad Voiculescu exprima poziţia acestui electorat faţă de administrarea unui domeniu în România de azi. Dincolo de gafele ministrului, electoratul USRPLUS nu avea cum să nu remarce bătălia pentru transparenţă, pentru curmarea miş-maşurilor de tip USL, adică PNL+PSD, în materie de pandemie, prin care baronii locali îşi asigură un judeţ verde, cu toate instituţiile, cu toate crîşmele deschise, numai şi numai pentru că nu fac testări, deşi infectaţi şi bolnavi sînt cu duiumul.

La toate acestea Mirel Curea mi-a răspuns că cei de la USRPLUS nu vor pleca de la friptură. Şi-au plasat şi ei neamuri, neveste, cumnate, ibovnice în diferite şefii. Cum să lase toate astea şi să plece în Opoziţie?!

În acest dialog, repet, plecam de la premisa că USRPLUS este un altfel de partid, un partid deosebit de partidele tradiţionale, partide dispuse să lase arunce principiile pentru a fi mai sprintene în fuga spre friptura din zare.

Spre finele emisiunii Robert Turcescu a intervenit prin Zoom şi ne-a anunţat că birourile reunite ale USR şi ale PLUS au decis să retragă sprijinul lui Florin Cîţu.

Această ştire îmi confirma într-un fel credinţa că liderii USRPLUS sînt conştienţi de momentul de răscruce pe care-l reprezintă nu atît demiterea lui Vlad Voiculescu, cît mai ales modalitatea brutală, dictatorială, ceauşistă aş putea spune, prin care un ministru al USRPLUS a fost dat afară. Ca să nu mai spun că Dacian Cioloş şi Dan Barna au fost trataţi de Florin Cîţu ca nişte slugi proaste din bucătăria Stăpînului, care-şi fac veacul pe lîngă supa aburindă din cazan şi bucile pline de nuri ale bucătăreselor.

 Florin Cîţu a avut două intervenţii în ziua respectivă în care n-a suflat o vorbă despre motivele demiterii. E drept că televiziunile care au participat la complot, unele dintre ele aşa-zis PSD-iste, sau aşa-zis de Opoziţie, nu au ridicat nici un moment această problemă absolut inevitabilă într-o democraţie care se bazează pe transparenţă:

Necesitatea ca premierul, demnitar al României, să explice un gest de o asemenea importanţă.

A trecut mai mult de 24 de ore şi mi-am dat seama cît de prost am fost pariind pe USRPLUS ca un alt fel de partid, decît partid postdecembrist românesc.

După ce s-au curcănit pe Facebook, liderii USRPLUS s-au resemnat. Vor mai da din gură în bula lor de pe Facebook. Da, dar cînd vor ieşi îi vor face plecăciuni lui Florin Cîţu.

Desigur, am rîs de mine, mai întîi.

După asta, mi-am dat seama că nu e nici un temei să rîd de mine. Era inevitabil să fac o asemenea greşeală, să-i cred pe cei de la USRPLUS politicieni altfel decît politicienii postdecembrişti:

Uitasem, între timp, că trăiesc în România.

Cei de la USRPLUS sînt şi ei români”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro