Ion Cristoiu: Eşecul celor două guverne minoritare – parte dintr-un Plan al lui Klaus Iohannis pentru a înlesni formarea Coaliţiei PNL- PSD?

Publicistul Ion Cristoiu rememorează acţiunile preşedintelui Iohannis după căderea Cabinetului Cîţu prin moţiune de cenzură şi se întreabă de ce atunci nu a dat răgaz partidelor parlamentare să caute o majoritate şi abia după aceea să vină la consultări pentru desemnarea premierului, aşa cum a procedat acum, sugerând că şeful statului a avut de fapt un plan pentru a da posibilitatea electoratelor PNL şi PSD să accepte ideea unui guvern format de cele două partide, care, până deunăzi, se duşmăneau de moarte.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Joi, 4 noiembrie 2021, fix la 18 (oră aleasă pentru ieşirea la fereastră a Cucului prezidenţial încă de pe vremea lui Traian Băsescu) Klaus Iohannis a făcut o Declaraţie de presă despre două puncte din Agenda României:

1. Cînd şi cum vor începe şcolile după vacanţa forţată;
2. Când şi cum vor avea loc la Cotroceni noi consultări pentru desemnarea unui premier.

Reamintim că marţi 2 noiembrie 2021 premierul desemnat Nicolae Ciucă şi-a depus mandatul. Marţi, urmau să aibă loc audienţele în Parlament ale miniştrilor Guvernului minoritar PNL-UDMR. Nicolae Ciucă ştia că nu va face majoritate pentru un Guvern minoritar la cîteva zile după desemnarea care, a avut loc joi, 21 octombrie 2021. După depunerea mandatului, Nicolae Ciucă a dispărut din luminile rampei politice. BPN al PNL a dat mandat unei delegaţii conduse de Florin Cîţu să negocieze cu USR şi PSD formarea unui guvern plin. Nicolae Ciucă n-a fost cooptat în Delegaţie. Din 2 noiembrie 2021, el a dispărut şi din declaraţiile liderilor PNL.

Întrebări:

1) De ce şi-a depus Nicolae Ciucă mandatul atît de tîrziu?

2) Nicolae Ciucă trece drept omul Preşedintelui. Cum şi-au permis cei din echipa cîştigătoare să-l dea deoparte?

3) Nicolae Ciucă a mai avut o astfel de apariţie meteorică pe bolta politicii româneşti. În decembrie 2020, cînd a fost desemnat premier interimar. Seriozitatea cu care s-a apucat de exercitarea funcţiei a fost temeiul pe care s-a înălţat ipoteza unui candidat şi pentru funcţia de premier al Guvernului rezultat din alegeri.

4) Cum se explică aceste două apariţii meteorice. Ştia de fiecare dată Nicolae Ciucă de planul de a fi folosit temporar sau nu ştia, şi-a căzut de două ori în plasă?

5) Un Guvern de coaliţie al PNL cu USR sau cu PSD îl va avea pe Nicolae Ciucă premier?

Preşedintele nu s-a pronunţat despre Căderea variantei Nicolae Ciucă decît joi, 4 noiembrie 2021, ora 18. După ce-a constatat eşecul formării Guvernului minoritar Nicolae Ciucă, preşedintele a luat în considerare şi eşecul Guvernului Dacian Cioloş şi, prin urmare, a proclamat eşecul tentativelor de a face guvern minoritar:

<Este foarte clar că încercările de a forma guverne minoritare nu au dus la rezultate şi, în consecinţă, nu pot să accept în continuare astfel de abordări.>

Potrivit Constituţiei, consultările de la Cotroceni au menirea de a da Preşedintelui posibilitatea să pipăie majorităţile. Pînă acum, în postdecembrism, nici un preşedinte n-a avut două eşecuri în desemnarea premierului. Cu excepţia a trei cazuri (Theodor Stolojan în 2008, Negoiţă în 2009 şi Florin Cîţu în 2020) nici un premier desemnat n-a eşuat în încercarea de a obţine majoritatea. Cele trei excepţii n-au nici o legătură cu eşecul pe bune. Theodor Stolojan şi-a depus mandatul din motive personale şi nu pentru că n-ar fi făcut majoritate; Negoiţă şi Florin Cîţu au fost desemnaţi de faţadă. Putem vorbi astfel de o premieră postdecembristă:

Preşedintele are nu unul, ci două eşecuri în desemnarea unui premier.

Din cîte arată Declaraţia, Klaus Iohannis a ştiut în ambele cazuri că e vorba de un Guvern minoritar.

Întrebări:

1) Pe ce s-a bazat cînd a făcut două desemnări pentru un guvern minoritar? A avut anterior garanţii de la PSD (la primul) şi de la USR (la al doilea) că vor vota un Guvern minoritar?

2) După două eşecuri, Klaus Iohannis consideră că formula Guvernului minoritar iese din discuţie. Era nevoie de două eşecuri şi de atîta timp pierdut ca să-şi dea seama că un Guvern minoritar e o formulă fără rost?

Odată anunţat refuzul de a mai accepta formula Guvernului minoritar, Klaus Iohannis şi-a declarat deschiderea către un Guvern plin. Un asemenea Guvern se formează în urma unor negocieri între partide. Combinaţiile posibile sînt două:

1. PNL-Cîţu, USR, UDMR, PNL-Orban;
2. PNL, PSD, UDMR.

Pe ce s-a bazat Klaus Iohannis cînd a acceptat formula Guvernului minoritar nu ştiu.

Pe ce se bazează acum cînd îşi anunţă receptivitatea pentru un Guvern de Coaliţie?

Ne răspunde declaraţia:

<Între timp partidele au reluat între ele discuţiile şi acest lucru e foarte bun>.

În consecinţă, Klaus Iohannis a anunţat că va face consultări abia cînd se va cristaliza din negocieri o majoritate:

<În concluzie: voi aştepta cu consultările formale pînă cînd din discuţiile dintre partide se cristalizează o majoritate, o majoritate asumată de partidele care vor dori să propună un guvern. Abia atunci, cînd această majoritate va fi asumată, voi convoca consultări pentru formarea noului guvern.>

Klaus Iohannis s-a dovedit înţelept. Nu mai cheamă partidele la consultări decît cînd se schiţează o majoritate. O decizie corectă, constituţională şi de bun simţ. Consultările de la Cotroceni sînt o formalitate în postdecembrism. Partidele vin la Cotroceni cu o majoritate deja formată. Desemnarea premierului e o formalitate, deşi pe vremea lui Traian Băsescu a fost loc şi pentru decizii arbitrare ale preşedintelui.

 O scurtă trecere în revistă a evenimentelor de după Căderea Guvernului Cîţu ridică o întrebare:

De ce n-a procedat Klaus Iohannis la fel de înţelept şi după Moţiunea de cenzură?

Pe 5 octombrie 2021, după Moţiunea de cenzură, Klaus Iohannis a declarat:

<Pentru a da timp partidelor politice să se întrunească în forurile interioare, să găsească abordări mature şi să vină cu ele la consultări, voi convoca consultări cu partidele politice abia săptămîna viitoare. Acum se cere maturitate şi responsabilitate.>

Un anunţ mărturisind înţelepciune. Deşi la vremea respectivă, ca şi acum, Presa USR, în alianţă cu Presa Orban, l-au atacat pe preşedinte pe motiv că tărăgănează desemnarea unui premier ca să-l ţină la Victoria pe Florin Cîţu, preşedintele a acţionat în hotarele Constituţiei prin acest anunţ.

A doua zi, 6 octombrie 2021, aflat peste hotare, Klaus Iohannis a reiterat teza că partidele vor fi convocate abia cînd se vor răcori:

<Eu cred că este nevoie de zile bune pînă cînd toată lumea coboară cu picioarele pe pămînt, fiindcă această criză este diferită de alte crize guvernamentale, politicienii au ajuns să aibă doar discursuri anti-toţi, fiecare este împotriva fiecăruia. Or aşa nu se poate. Doar prin maturitate, şi nu prin ţîfnă, se rezolvă această criză guvernamentală şi, să fim sinceri cu noi, cineva trebuie să guverneze ţara, cineva trebuie să formeze guvernul şi guvernul se formează cu o majoritate parlamentară. Aşa că am considerat că este nevoie de cîteva zile pînă cînd acest entuziasm nemotivat creat de căderea guvernului se stinge un pic, lumea ajunge să îşi pună problema: bun, acum ce urmează şi să începem discuţii aşezate, serioase, mature, fiindcă altfel problemele vor deveni din ce în ce mai complicate.>

A doua zi, 7 octombrie 2021, Klaus Iohannis convoacă partidele la consultări pentru luni, 11 octombrie 2021.

 Întrebări:

1) Ce l-a făcut să renunţe la timpul dat partidelor pentru a se răcori?

2) Aflase, luînd temperatura partidelor, că acestea s-au răcorit brusc?

Luni, 11 octombrie 2021, Klaus Iohannis îl desemnează pe Dacian Cioloş pentru a forma Guvernul. Declaraţia de presă nu suflă un cuvînt despre cum l-a convins Dacian Cioloş că va face o majoritate:

<Formaţiunile politice au venit cu diferite abordări, cu diferite propuneri, aşa cum reprezentanţii acestor formaţiuni le-au prezentat şi opiniei publice. Din toate aceste propuneri, eu am reţinut una pe care o voi şi pune în practică, şi anume am decis să desemnez pentru poziţia de candidat la funcţia de prim-ministru pe domnul Dacian Cioloş.>

Pe 20 octombrie 2021, Guvernul Cioloş cade la vot. Era o cădere previzibilă. Nici un partid nu-şi anunţase anterior sprijinul. Era limpede că se impune un timp pentru ca partidele să negocieze înainte de a veni la consultări.

Chiar pe 20 octombrie 2021, Klaus Iohannis anunţă consultări pentru a doua zi. Pe 21, e desemnat Nicolae Ciucă pentru formarea unui Guvern minoritar.

Întrebări:

1) Eşecul Guvernului minoritar Cioloş dovedea că partidele au nevoie de timp pentru a negocia. De ce s-a grăbit Klaus Iohannis să le convoace la consultări a doua zi?

2) Pe ce s-a bazat Klaus Iohannis cînd l-a desemnat pe Nicolae Ciucă?

Joi, 4 noiembrie 2021, Klaus Iohannis a anunţat că nu va convoca partidele la consultări decît cînd se va cristaliza o majoritate.

Întrebări:

De ce n-a făcut asta încă de la început?

Ce l-a făcut să se răzgîndească?

I-a venit abia acum mintea la cap?

Mai precis, i-a venit acum cînd a fost informat că negocierile PNL-PSD merg bine?

Sau, cumva a avut un plan prin care românii trebuiau exasperaţi de Loteria Guvernărilor astfel încît ambele electorate – al PNL şi al PSD- să înghită pilula amară a Guvernului PNL-PSD?”

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro