Ion Cristoiu: În cazul Bacalaureatului 2020, Klaus Iohannis gândeşte ca şi cum n-ar avea copii

Jurnalistul şi publicistul Ion Cristoiu afirmă că soluţia privind amânarea participării elevilor bolnavi  la examenul de Bacalaureat aparţine preşedintelui Iohannis, luată fără să ţină cont de emoţiile celorlalţi copii, care, deşi sănătoşi, ar putea fi bulversaţi de măsurile privind termoscanarea şi purtarea măştii. Prezentăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

“Între 22-25 iunie 2020, se va desfăşura potrivit calendarului tradiţional, Bacalaureatul 2020. Pe seama importanţei Bacalaureatului în viaţa unui elev, dar şi în viaţa părinţilor acestuia, n-are rost să fac adnotări. Diploma deschide drumul către facultate. Pentru cei care nu dau la facultate, ea înlesneşte ocuparea, fie şi temporară doar, a anumitor slujbe. Nu în ultimul rînd Bacalaureatul are semnificaţia unui examen de maturitate. Nu întîmplător, pe vremuri el se numea de Maturitate. Odată cu obţinerea diplomei tînărul lasă în urmă adolescenţa, fie şi din punct de vedere intelectual.

Această importanţă a Bacalaureatului a făcut ca perioada de desfăşurare să primească note aparte nu numai în România, dar şi în toate ţările europene. Atenţia opiniei publice e concentrată asupra participării, a rezultatelor, a subiectelor date. Bacalaureatul e un eveniment şi în viaţa familiilor care au copii supuşi examenului.

A trece sau nu examenul de Bacalaureat e pentru mulţi elevi şi pentru părinţii acestora o chestiune de o importanţă deosebită.

Sînt toate acestea adevăruri care au făcut ca unii să se întrebe dacă examenul de Bacalaureat nu e cumva lipsit de elocvenţă în ce priveşte aprecierea cunoştinţelor dobîndite. Alături de ce ai învăţat în anii de liceu intră în joc pentru a obţine un rezultat bun şi factori fără nici o legătură cu pregătirea profesională. Emoţiile în primul rînd, dar şi adevărul că nici un examen din lume, desfăşurat timp de două-trei zile, n-are puterea de a verifica dacă eşti sau nu pregătit pentru viaţă.

Semnificaţia aparte a Bacalaureatului a provocat în opinia noastră publică o amplă dezbatere în legătură cu desfăşurarea acestui examen în condiţiile impuse de protecţia împotriva Coronavirus. Masca obligatorie, balamucul distanţării fizice, termoscanarea creează multor elevi o stare aparte. Adăugată emoţiilor tipice unui examen de o asemenea importanţă în viaţa tînărului, această stare aparte sporeşte stresul pînă la proporţii care pun la îndoială condiţia Bacalaureatului de verificare a asimilării cunoştinţelor. Cei mai afectaţi de acest stres sînt – culmea! – tocmai elevii buni, silitori, ambiţioşi. Nu se pune problema că din cauza stresului ei ar putea să pice la Bacalaureat. Se pune problema, deosebit de importantă pentru un elev strălucit, de a obţine o notă cît mai bună.

Plecînd de la această realitate, au fost şi părinţi, elevi, lideri de opinie, politicieni care au susţinut că în condiţiile impuse de starea de alertă Bacalaureatul riscă să distorsioneze grav aprecierea corectă a elevului prin examenul zis şi de maturitate. Petre Movilă, deputat al PMP, a depus în Parlament, pe data de 13 mai 2020, un proiect de lege prin care se propune anularea examenelor naţionale în caz de stare de urgenţă sau stare de alertă.

Potrivit proiectului, Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul ar urma să fie înlocuite cu mediile şi rezultatele obţinute de elevii clasei a VIII-a cu cele în clasele V-VIII, iar pentru absolvenţii clasei a XII, cu cele din clasele IX-XII.

 În replică, au fost părinţi, elevi, politicieni, jurnalişti care s-au opus acestei variante. Chiar dacă în unele cazuri – Daniel Funeriu – reacţia mi s-a părut disproporţionată faţă de subiectul în discuţie (în definitiv se confruntau două poziţii, amîndouă justificate prin grija faţă de elevi) totuşi nevoia de susţinere a Bacalaureatului a cîştigat. În acel moment s-au pus două probleme importante în starea de spirit a elevului examinat:

Necesitatea purtării măştii şi necesitatea termoscanării.

Amîndouă elementele se constituie într-o noutate stînjenitoare, care poate spori stresul elevului.

 Masca a rămas mai departe obligatorie, deşi medicii spun că şi fără emoţii, accesoriul ăsta e greu suportabil.

Pînă la urmă s-a ajuns la un compromis în privinţa termoscanării. Şi anume elevii care vor avea o temperatură mai mare de 37,3 să dea examen într-o sală separată. Să dea, totuşi, examen. A fost propunerea asociaţiilor de elevi şi a asociaţiilor de părinţi. Nu ştiu dacă Monica Anisie, nefericita ministră a Învăţămîntului, nefericită, pentru că e una dintre protejatele lui Ludovic Orban şi ca să te protejeze mandolinistul nostru chiar că trebuie să fi ajuns într-o situaţie nefericită, s-a dus la Cotroceni, la adunarea de colhoz convocată de Klaus Iohannis cu propunerea înaintată de elevi şi părinţi. Sigur e că după întîlnire, ca de obicei un exerciţiu de autoritate a lui Klaus Iohannis (tare-i mai place cînd miniştri vin să-i pupe poala surtucului, nici Ceauşescu nu avea o asemenea beatitudine!), în declaraţia de presă susţinută pe tonul unuia care ne-a mai acordat nişte libertăţi, drept pentru care ar trebui să-i mulţumim precum partidului pe vremuri, Klaus Iohannis a proclamat următoarea soluţie pentru ţinerea Bacalaureatului:

Cei care vor avea o temperatură mai mare de 37,3 vor fi trimişi acasă pentru a da bacalaureatul în a doua sesiune, cea din august, consacrată tradiţional loazelor.

I s-a reproşat lui Klaus Iohannis că n-are copii. E un reproş incorect. Într-un interviu din septembrie 2014, candidatul de atunci Klaus Iohannis a recunoscut că vina pentru asta îi aparţine. Nu poţi reproşa cuiva un defect pe care i l-a lăsat Dumnezeu. I se poate reproşa însă lui Klaus Iohannis că gîndeşte ca unul care n-are copii. Eu de exemplu n-am copil care trebuie să dea Bacalaureatul anul acesta. Da, dar pot gîndi ca un părinte de copil. Cum adică? Un elev strălucit, care s-a pregătit zile şi nopţi pentru o notă bună la Bacalaureat, pică examenul (pentru că asta înseamnă neprezentarea) numai şi numai pentru că o chinezărie de aparat i-a găsit o temperatură de peste 37,3? Dar nu numai atît. Elevii străluciţi, elevii silitori vor avea emoţii nu în legătură cu subiectul tras la examen, ci în legătură cu examenul termoscanării. În cazul unui elev care decide să nu se prezinte la Bacalaureat lucrurile sînt limpezi. Îşi asumă conştient venirea în toamnă. La fel se întîmplă şi cu elevul care nu se poate prezenta pentru că e bolnav. Dar elevul care n-are nimic? Cum se va duce el pînă la intrare mort de emoţie la gîndul că o simplă cifră îi va distruge destinul, pentru că amînarea pe toamnă înseamnă imposibilitatea de înscriere la facultate? Ni se va spune că termoscanarea e o operaţiune de ochii lumii, că nu s-a văzut pînă acum român respins de la intrarea în magazin pe motiv că aparatul a arătat peste 37,3. Dar chiar dacă nici un elev nu va fi trimis acasă pe motiv de temperatură rămîne crima, pentru că nu e altceva decît o crimă morală de a chinui un adolescent, de a-l face să aibă emoţii pînă la intrarea în şcoală. Emoţii împărtăşite şi de familie. S-a gîndit o clipă Klaus Iohannis cînd a impus această măsură iresponsabilă, cinică, la ce înseamnă pentru un părinte să-şi vadă copilul trimis acasă de rezultatul unei chinezării?

 Nu, nu s-a gîndit. Pentru aşa ceva trebuie să gîndeşti ca şi cum ai avea copii”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro