Ion Cristoiu: O filă din testamentul politic al lui Corneliu Coposu

Un fascinant document de Istorie şi de Etică rămîne volumul Mărturisiri: Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian, editura Humanitas, 1996. Despre Mărturisirile lui Corneliu Coposu, ca să le zic aşa după titlul cărţii, se pot spune multe lucruri. Eu mă voi opri doar asupra unuia: felul în care liderul absolut al PNŢCD îi înfăţişează pe fruntaşii Partidului Comunist – Ana Pauker, Lucreţiu Pătrăşcanu, Gheorghiu-Dej. Adică pe cei responsabili din punct de vedere moral, politic şi juridic de anii de puşcărie ai lui Corneliu Coposu. Convorbirile cu fruntaşul ţărănist au fost realizate în perioada 6 martie şi 25 iulie 1991. O simplă rememorare ne arată că ele au avut loc într-o perioadă de crîncenă bătălie dusă de Corneliu Coposu împotriva echipei ajunse la putere după decembrie 1989, echipă pe care liderul PNŢCD o considera drept o demnă continuatoare a partidului condus pe vremuri de Ana Pauker, Gheorghiu-Dej şi Lucreţiu Pătrăşcanu. Dialogurile au fost realizate de regulă noaptea, după întoarcerea marelui om politic din arena confruntării de peste zi cu FSN şi Ion Iliescu. Ele sînt dedicate în mare parte trecutului. Cu toate acestea, inteligenţă încă viguroasă,

Corneliu Coposu nu se lasă furat de dulcea vrajă a întoarcerii în trecut. Din cînd în cînd, el simte nevoia să se pronunţe şi asupra prezentului. În nopţile consacrate trecutului el nu uită o clipă că peste zi s-a bătut cu echipa neocomunistă de la putere. Sacrificîndu-se plăcerii de a-şi aminti, el rămîne mai departe luptătorul politic al prezentului. În aceste condiţii ar fi fost simplu pentru Corneliu Coposu să-i înfăţişeze pe Ana Pauker, Lucreţiu Pătrăşcanu, Gheorghiu-Dej în tonuri violente. Orice alt politician în locul lui ar fi mînuit trecutul în interesul prezentului. Rememorarea întîlnirilor cu personalităţile de marcă ale comunismului ar fi fost un bun prilej să mai dea o lovitură adversarilor săi politici prezenţi, pe care-i considera continuatori ai defunctului regim. Îl îndreptăţeau la aceasta nu numai lipsa de scrupule, presupusă în general de bătălia politică, dar şi suferinţa îndurată din cauza lor. Cu toate acestea, amintirile despre Ana Pauker, Gheorghiu-Dej şi Lucreţiu Pătrăşcanu stau sub semnul obiectivităţii. Cel ce a petrecut 18 ani în închisorile comuniste şi din cauza Anei Pauker nu şovăie să recunoască: „Păstrez despre ea amintirea unei persoane foarte inteligente, foarte instruite“.

Ar fi fost simplu pentru Corneliu Coposu să o înfăţişeze pe Ana Pauker ca pe o săracă cu duhul, ca pe o inteligenţă încălţată cu ciubote soldǎţeşti. Nimeni nu l-ar fi condamnat pentru asta. În plus, ar fi avut prilejul de a folosi această imagine pentru a-i discredita pe comuniştii aflaţi la putere în 1991. De ce n-a făcut-o? Ne răspunde tot el. Referindu-se la memoriile lui Nicolae Carandino, Corneliu Coposu le reproşează ciuntirea adevărului istoric de dragul producerii unui impact asupra cititorilor. Cu alte cuvinte, ceea ce am putea numi rescrierea trecutului în interesul prezentului. Liderul PNŢCD respinge o asemenea practică. Pentru el, adevărul e mai important decît toate. Decît suferinţa pe nedrept îndurată. Decît interesele politice ale prezentului. Acest desăvîrşit respect fată de adevăr nu-i altceva decît semnul mai mult decît convingător al recunoaşterii priorităţii pe care trebuie să o aibă pentru un politician realitatea. Prin întîietatea absolută acordată adevărului, Mărturisirile lui Corneliu Coposu constituie o lecţie de excepţie pentru toţi politicienii noştri.

Şi o filă din testamentul politic al lui Corneliu Coposu.

*

Scriam pe 28 mai 2014. Vasile Blaga şi-a găsit un nou Traian Băsescu: Se numeşte Crin Antonescu!

Televiziunile de ştiri stau să avorteze de atîtea Breaking-News-uri: Se făureşte Frontul anti-PSD! Se unifică Dreapta! Se formează o Alianţa PNL-PDL! Victor Ponta tremură de frică! Luînd seamă la atmosfera din presa anti-PSD, am impresia că la Palatul Parlamentului se întîlnesc Roosvelt şi Churchil, şi nu Vasile Blaga (12%) şi Crin Antonescu(14%), pentru a face 26% cu care să-l bată pe umăr pe Victor Ponta la prezidenţiale. Peste tot domneşte sărbătoarea. În cinstea noului front antifascist, Sebastian Ghiţă a fost invitat la Hotnews. Să ne intoxice nu numai prin România Tv, dar şi prin Hotnews! Mă rog! Viaţa e grea - se pare - şi pentru site-urile de ştiri! O coagulare a partidelor anti-PSD e mai mult decît necesară în România postdecembristă, dominată de mamutul numit FSN. Eu cred chiar că nu de o alianţă ar fi nevoie, ci de o fuziune PNL-PDL. Sunt însă un om care urăsc jubilaţiile. Sub acest semn, atmosfera de Hora Unirii din presa independentă mă face să meditez iar la înlocuirea răcelii tipice gazetarului, cel care nu se emoţionează nici la declanşarea Apocalipsei, pentru că misiunea sa e să relateze corect Sfîrşitul Lumii, cu fierbinţeala de chibiţ electoral. Ca om mai bătrîn, îmi permit să observ:

1. Graba cu care Vasile Blaga şi Crin Antonescu se ţucă acolo unde s-au scuipat pînă nu demult poate da greţuri omului de bun simţ. O anume prudenţă n-ar fi stricat. Se putea vorbi şi de dificultăţi, de timp necesar.
2. PNL are o conducere interimară. E greu de crezut că fie şi de ochii lumii această conducere nu-şi poate permite să semneze înţelegeri cu alte partide. Aşadar, deocamdată se discută dacă va fi cîndva nunta. Pînă la nunta propriu-zisă mai e. Mai ales că partenerii au mai trecut prin multe alte căsătorii.
3. Vasile Blaga s-a aruncat în braţele lui Crin Antonescu, liderul de facto al acestor negocieri, cu acelaşi entuziasm cu care s-a aruncat cîndva în braţele lui Traian Băsescu.

Sărmanul Vasile Blaga! Fusese părăsit de Stăpînul Traian Băsescu. El însă nu poate trăi fără Stăpîn. Drept urmare, cînd s-a ivit unul disponibil - Crin Antonescu - călcîile i s-au lipit a Drepţi de la sine!

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro