Ion Cristoiu: Pe scurt, dar nu pe doi: S-a pus la cale deja minimalizarea mediatică a eşecului neadmiterii în spaţiul Schengen

S-a întîlnit sau nu Klaus Iohannis cu cancelarul Austriei? Dacian Cioloş scrie pe facebook, sîmbătă, 3 decembrie 2022, după ce doar Austria a rămas adversară declarată a admiterii României în spaţiul Schengen:

„Partidul Cancelarului austriac, dar şi al ministrului de Interne, este membru al familiei politice a popularilor europeni. Sper că preşedintele Iohannis a folosit oportunitatea oferită de reuniunea de ieri pentru a discuta acest subiect cu cancelarul Austriei, Karl Nehamer”.

A discutat Klaus Iohannis cu cancelarul Austriei în marja reuniunii de la Atena?

Liderul REPER, Dacian Cioloş nu ştie, dar speră.

Dacian Cioloş e însă şi un consumator de mass-media din România.

În această ipostază el ar fi trebuit să ştie dacă Klaus Iohannis s-a întîlnit sau nu cu cancelarul la Atena.

De unde?

Din presa noastră, o presă care e la curent, de la izbucnirea Războiului din Ucraina, cu tot ce face şi spune Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.

Recent, toate site-urile şi televiziunile de ştiri au difuzat informaţia potrivit căreia Vladimir Putin, aflat la reşedinţa sa oficială, a căzut pe scară şi a alunecat, pe o parte a corpului, cinci trepte.

Băgaţi de seamă amănuntele ştiute de presa noastră!

Numărul de trepte care a alunecat Vladimir Putin, faptul că s-a dus pe o parte şi nu pe spate.

Astfel de amănunte dezvăluie că presa noastră are surse imbatabile la Moscova, la Kremlin, în anturajul lui Putin.

Aceiaşi presă care dezvăluie zilnic fapte şi vorbe ale lui Vladimir Putin cu o minuţiozitate halucinantă, n-a putut afla dacă dacă preşedintele României a discutat sau nu cu cancelarul Austriei într-o chestiune vitală pentru România.

Înaintea reuniunii de la Atena, presa noastră a dezvăluit că Klaus Iohannis va avea o întîlnire cu cancelarul Austriei şi a văzut în asta ultima şansă a României şi în Klaus Iohannis un posibil salvator.

Reuniunea de la Atena s-a încheiat. Klaus Iohannis s-a întors la Sibiu, să-şi petreacă weekendul, ca de obicei, alături de distinsa sa soţie.

Nici un site, nici o televiziune dintre publicaţiile care aşteptau întîlnirea cu sufletul la gură, nu suflă un cuvînt nici măcar în chestiunea dacă întîlnirea a avut loc sau nu.

Cum se explică acest dezinteres brusc?

Foarte simplu.

Presa noastră a primit ordin să facă uitată chestiunea întîlnirii.

În textul meu despre forţa Evenimentului zilei de pe vremuri, semnalam că Puterea de atunci, ca şi Puterea de acum, apelează la Strategia minimalizării faptelor.

Declaraţia ostentativă a ministrului de Interne austriac de vineri seara, în timpul reuniunii de la Atena, poate fi văzută şi ca un semn al eşecului nostru la JAI din 8 decembrie 2022.

Şi dacă va fi eşec, strategia Puterii va consta în minimalizarea faptului că n-am fost admişi în Schengen, aşa cum s-a angajat şi s-a lăudat Puterea.

Dezinteresul presei faţă de posibila întîlnire de la Atena face parte din această Strategie a minimalizării eşecului prin minimalizarea faptului.

Pentru reuşita deplină a strategiei trebuie ca neadmiterea să fie ascunsă sub perdeaua de fum şi zgomot a unei petarde care va exploda în spaţiul public în zilele următoare.

Vom avea parte chiar şi de o arestare spectaculoasă?

*

A fost, totuşi, Ziua Naţională a României şi nu a Ucrainei! Aşteptat de invitaţi în picioare ca să urmeze zbieretului Preşedintele României!, cu prilejul recepţiei de Ziua Naţională, Klaus Iohannis a ţinut un discurs. Au lipsit total din discursul de Ziua Naţională a României orice referire la trecutul de luptă al ţării, la valorile româneşti, la nevoia unei Românii educate şi în spiritul dragostei de ţară. Klaus Iohannis, în schimb, a vorbit de nevoia educării în spiritul valorilor eurolatnice deşi era Ziua României şi nu a Europei:

”Avem, aşadar, mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele.”

Cît despre lupta pentru apărarea independenţei, Klaus Iohannis s-a referit la statul ucrainean, deşi era Ziua Naţională a României şi nu a Ucrainei.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro