Ion Cristoiu: Presa occidentală e încîntată de cum a fost trasă pe sfoară de ucraineni în cazul Justiţiarul din aer

Prestigiosul post TV France 24 – cu pretenţii de a fi un CNN francez – a postat pe site-ul din 2 mai 2022, la orele 18.10, următorul text, variantă scrisă a ştirii video:

„«Fantoma de la Kiev», un mit în serviciul propagandei ucrainene

Forţele aeriene ucrainene au recunoscut sîmbătă că «Fantoma din Kiev» nu există, după ce a sugerat altfel în trecut. Dar acest mit al unui pilot anonim care a doborît de unul singur zeci de avioane ruseşti ilustrează eficienţa şi obiectivele propagandei ucrainene.

«Fantoma din Kiev» nu mai există. Forţele aeriene ucrainene au pus capăt, sîmbătă, 30 aprilie, mitului acestui «as» al aerului care ar fi doborît peste patruzeci de avioane de luptă ruseşti de la începutul războiului.

«Fantoma din Kiev» este o legendă a super-eroului creată de ucraineni! Ar trebui privit ca o reprezentare colectivă a piloţilor Brigăzii 40 de Aviaţie Tactică. Ei sunt cei care protejează cerul capitalei şi pot apărea brusc acolo unde inamicul nu se aşteaptă la ei», au spus forţele aeriene pe pagina sa de Facebook.

Această mărturisire pune capăt la mai bine de o lună de fervoare pe reţelele de socializare – întreţinută adesea chiar de autorităţile ucrainene – şi speculaţii în jurul identităţii şi existenţei acestei «fantome» eroice, înfăţişate drept cel mai rău coşmar al piloţilor ruşi. Armata nu a precizat de ce a ajuns să ridice vălul acestei campanii de propagandă.

Cu o zi înainte de mărturisirea armatei ucrainene, mai multe mass-media – inclusiv Times – au susţinut că au identificat celebra fantomă. Pentru ei, a fost maiorul Stepan Tarabalka, un pilot ucrainean care a murit în acţiune pe 13 martie şi care a primit titlul onorific de «erou ucrainean» pentru isprăvile sale aeriene. (...)

Autorităţile şi politicienii ucraineni au profitat de şansa de a da un strat de legitimitate aventurilor acestui justiţiar din aer. Guvernul a postat astfel un videoclip, pe 27 februarie, cu acest «pilot MIG-29 anonim» care doborîse deja zece avioane ruseşti. Ulterior s-a stabilit că imaginile folosite au fost preluate dintr-un joc video”.

Lectura acestui text (e un fragment dintr-un articol mai amplu) de către un cunoscător al măruntaielor – nu totdeauna parfumate! – ale Presei ne conduce la cîteva observaţii:

a) CNN-ul francez n-a făcut altceva decît să consemneze o informaţie dată de autorităţile ucrainene. Avînd în vedere că alte instituţii de presă cu pretenţii au trecut sub tăcere ştirea, deşi se bat în a prelua toate sughiţurile de pe internet ale autorităţilor locale din Ucraina (primari, consilieri, contabili,) ba chiar şi pe ale naziştilor de la Azov, postul francez merită aprecierea noastră. Asta nu înseamnă că putem ocoli întrebarea, inevitabilă cînd vine vorba de o publicaţie:

De ce n-a descoperit falsul prestigiosul post francez?

Pentru că deconspirarea falsului n-a fost făcută de presă, ci de autorităţile ucrainene.

Şi dacă ucrainenii nu recunoşteau că eroul e o născocire şi continuau să cultive mitul?

France 24, la fel ca toate televiziunile planetare, ar fi relatat pe larg şi cu lux de amănunte faptele legendare ale Născocitului.

Ar fi fost normal ca măcar un jurnalist occidental, stîrnit de numărul incredibil de avioane ruseşti doborîte ( 40 de avioane în nici o lună! ) să purceadă la o investigaţie jurnalistică.

N-a făcut-o nimeni.

Şi nu pentru că n-ar fi fost suspicioşi, ci pentru că - potrivit ultimelor teorii din presă- poţi minţi, poţi minţi porceşte, dacă asta serveşte Cauzei. Mulţi ştiau că e un fals de doi lei. N-au zis nici pîs. Cum să zică? Nu sînt mai nou ziariştii în ţinută de luptă?

b) De ce a socotit Armata Ucraineană să mărturisească falsul?

Un post cu pretenţii de a fi alcătuit din profesionişti ar fi încercat să afle răspunsul la această întrebare. Din cîte se vede, CNN-ul francez nu-şi bate capul cu aşa ceva. El se mulţumeşte să consemneze că nu se ştie de ce.

Dacă s-ar fi ostenit să răspundă, postul ar fi ajuns la concluzia că menţinerea falsului ar fi pus probleme propagandei de război a Ucrainei. Personajul, prezentat de presa lumii ca fiind unul real, devenise obiect de preocupare pentru jurnaliştii occidentali. Loviţi de sindromul hollywoodian al super eroului care salvează planeta trăgînd cu puşca în asteroizi, aceştia se năpustiseră asupra ucrainenilor ca să obţină şi mai multe amănunte. De aceea, la început ucrainenii l-au făcut să moară. Eroic, fireşte. Un erou mort e mai periculos dacă e un fals decît un erou viu. Mai mult ca sigur coţofenele din presa lumii, în căutare de bărbaţi în stare să le încingă imaginaţia pe parcursul nopţii, s-ar fi grăbit să-i caute monumentul, pentru a suspina în marginea lui. Dîndu-şi seama de asta, ucrainenii au socotit că trebuie să-l dea în gît. Conştienţi că nu vor suferi nici o pagubă. Presa lumii nu s-ar fi trezit din beţia telenovelistică în care s-a cufundat de la începutul Războiului. Nu era nici un risc ca presa occidentală să repete figura din cazul decembrie 1989 în România. Şi anume ca suspicioasă că propaganda de război ucraineană a tras-o pe sfoară în chip primitiv, să pornească o campanie furibundă de descoperire şi a altor falsuri – campanie urmată, cum s-a întîmplat cazul lui Decembrie 1989 cu mărturisirea c-a fost o proastă.

c) France 24 lasă impresia unei anume admiraţii faţă de farsa pusă la cale de ucraineni. Se distinge chiar un anume entuziasm faţă de inteligenţa propagandei de război ucraineană. Asta chiar dacă ea a tras pe sfoară mai întîi presa occidentală, bătîndu-şi joc de ea în chip făţiş şi apoi, prin intermediul presei, pe cetăţenii occidentali. Luîndu-i, între noi fie vorba, de proşti, pentru că doar proştii pot crede că un avion poate doborî peste patruzeci de avioane în mai puţin de o lună, fără ca să aibă măcar o singură zgârietură. De parcă avioanele ruseşti erau de hîrtie!

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro