Ion Cristoiu: Un prim pas în pleoştirea electoratului USRPLUS în perspectiva parlamentarelor

Publicistul Ion Cristoiu suspectează o greşeală intenţionată a BEC care a anunţat un scor mai mic al USRPLUS la alegerile locale din 27 septembrie şi pune totul pe seama unei campanii mediatice alimentate pe ascuns de PNL, la care a subscris şi PSD, menită să descurajeze electoratul tânar în perspectiva alegerilor parlamentare din 6 decembrie.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Un Comunicat trimis de USRPLUS luni seară ne dezvăluie o realitate moldo-valahă suficient de gravă ca să ne îngrijoreze pe noi, românii. Asta nu înseamnă însă că ne va îngrijora. Fapte şi evenimente din ultima vreme, care în alte locuri ar fi dus la căderea Guvernului, au fost şi sînt tratate de români sub semnul unei stări căreia eu i-am zis dînd şi titlul unei cărţi de satiră, Veselia generală. Numirea în funcţia de şef al Oficiului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a unei persoane care şi-a făcut rost de o diplomă de Bacalaureat falsificată, el avînd doar 10 clase de liceu, nici măcar 12, cum se întîmplă cu mulţi liceeni care au căzut la Bacalaureat, ar fi dus în altă ţară la căderea Guvernului. Opoziţia ar fi introdus Moţiune de cenzură. Avînd în vedere că principalul responsabil de numirea într-o astfel de funcţie a unui escroc semidoct e ministrul de Finanţe Florin Cîţu, acesta ar fi trebuit să-şi dea demisia de onoare. Florin Cîţu continuă să delireze politic pe Facebook fără ca măcar premierul să-i fi cerut demisia şi fără ca măcar Parlamentul să-l cheme să spună dacă era sau nu treaz cînd a garantat pentru o astfel de numire.

Ce spune Comunicatul USRPLUS?

<Cîteva clarificări referitoare la rezultatele alegrilor locale:

Situaţia din procesul-verbal de pe site-ul AEP este eronată cu privire la USR PLUS, astfel:

1. AEP a omis în mod eronat să pună în procesul-verbal rezultatele de la Bucureşti.

2. Alianţa USR PLUS a fost în mod eronat înregistrată sub mai multe nume de competitori electorali (ex. pt Brăila apare un competitor numit Alianţa USR PLUS Brăila – deşi este aceeaşi alianţă ca în celelalte judeţe).

Rezultatele reale la votul politic pentru consiliile locale (cel mai relevant) sînt următoarele.

– USR PLUS a obţinut 748.171 de voturi reprezentînd 9,34% din totalul voturilor valabil exprimate, adică 8.013.291 – USR PLUS a obţinut 1.607 de mandate de consilieri

Aceste numere NU includ voturile şi mandatele obţinute în alianţe cu alte partide (de ex. Forumul Democrat al Germanilor din România sau PNL) ci doar pe cele obţinute de USR şi PLUS, separat sau împreună. În fapt, numărul de voturi şi de mandate obţinut este chiar mai mare, luîndu-le şi pe acelea obţinute în alianţe cu aceste terţe partide în considerare>.

Dintre aceste nereguli cea mai gravă mi se pare eliminarea din Procesul verbal al votului pe ţară la consilii locale a votului de la consiliile locale din Bucureşti.

Pentru a înţelege de ce protestează USRPLUS e musai să convocăm documentele.

Vineri, 9 octombrie 2020, Biroul Electoral Central (BEC) a făcut publice rezultatele alegerilor locale din 27 septembrie 2020. Din procesele verbale finale publicate reţinem următoarele rezultate pentru alegerea consiliilor locale:

Partidul Naţional Liberal – 2.420.413 voturi (32,88%) şi 14.182 mandate (35,54%)

Partidul Social Democrat – 2.090.777 voturi (28,40%) şi 13.820 mandate (34,64%)

Alianţa USRPLUS – 504.563 voturi (6,85%) şi 1.207 mandate (3,03%)

Partidul Mişcarea Populară – 420.791 voturi (5,72%) şi 2.137 mandate (5,36%)

Partidul Pro România – 381.535 voturi (5,18%) şi 1.885 mandate (4,72%)

Uniunea Democrată Maghiară din România – 362.442 voturi (4,92%) şi 2.360 mandate (5,91%)

Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor – ALDE – 189.665 voturi (2,58%) şi 861 mandate (2,16%).

Potrivit unui Proces verbal separat, dar de care nu s-a ţinut cont în redactarea Procesului verbal pe ţară, rezultatele pentru alegerea consiliilor locale de sector Bucureşti sunt următoarele:

1. Alianţa USR PLUS - 168.550 voturi (25,87%) şi 49 mandate
2. Partidul Social Democrat - 157.839 voturi (24,22%) şi 46 mandate
3. Partidul Naţional Liberal - 132.478 voturi (20,33%) şi 38 mandate
4. Partidul Mişcarea Populară - 47.354 voturi (7,26%) şi 13 mandate
5. Alianţa Electorală PSD-PPU (Social-Liberal) - 37.756 voturi (5,79%) şi 11 mandate
6. Alianţa Pro Bucureşti 2020 - 29.609 voturi (4,54%) şi 5 mandate
7. Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor – ALDE - 17.480 voturi (2,68%) şi niciun mandat      
8. Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) - 12.191 voturi (1,87%) şi 4 mandate

Scorul obţinut la consiliile locale de sector de către USRPLUS e uriaş. El clasează USRPLUS la votul politic pe Bucureşti pe primul loc cu 25,87%.

Dacă s-ar fi inclus şi consiliile locale de la cele şase sectoare, echivalente unor consiliile locale de localităţi însemnate, rezultatul pe ţară obţinut de USRPLUS ar fi fost de 9,33% şi nu de 6,85%.

Mai mult ca sigur cetăţenii se vor întreba: De ce face USRPLUS scandal că în punctajul final n-a fost trecut votul de la Bucureşti, o dată ce acest vot e consemnat într-un proces verbal separat şi se traduce în viaţă printr-un număr de consecinţe locale la fiecare sector din Bucureşti?

Răspunsul trimite la rolul important, major, aş spune, jucat de imaginea rezultatelor la locale în rezultatele de la Parlamentare.

Aşa cum am mai scris, rezultatele obţinute la locale au fost în postdecembrism punctul de plecare al bătăliei pentru parlamentare. Chiar şi în vremuri normale, cînd alegerile locale au avut loc în iunie şi parlamentarele în decembrie, deşi intervalul a fost de şase luni, imaginea rezultatelor la locale a fost folosită de partide în Campania pentru parlamentare. Una e ca în comunicatul AEP, reprodus de întreaga presă, luat ca temei de analiză de toţi comentatorii, să scrie că la votul la consiliile locale ai luat 9,33% şi alta e că ai luat sub 7%.

E o diferenţă prea mare pentru ca rezultatul din Comunicat să nu creeze probleme USRPLUS în cele două luni de campanie.

Menţionăm cîteva dintre ele:

1) Rezultatele la un scrutin contează mult în bătălia pentru putere din cadrul unui partid. Dan Barna şi Dacian Cioloş sînt supuşi în prezent unor atacuri venite de la adversarii din interiorul formaţiunii, amplificate şi de nemulţumirile stîrnite de alcătuirea listelor.

Din acest punct de vedere nu se poate să nu remarcăm că şi în acest partid nou ridicat pe principiul Un altfel de politică listele stîrnesc scandaluri ca şi în celelalte partide. E mai mult decît interesant că prezenţa cuiva pe lista de candidaţi nu e văzută de respectivul ca începutul unei îngrijorări, gen Aoleu, o să reuşesc eu să fac o campanie care să-mi aducă prezenţa ca parlamentar, ci ca o răsplată, ca un cadou. Şi ca orice cadou, fie el şi o bombonică, prezenţa pe liste a cuiva e urmată de plecăciuni faţă de Conducere, în timp ce pentru cei excluşi, de bombăneli faţă de conducere.

Revenind la oile noastre electorale să repetăm că documentul oficial al AEP se constituie într-un temei pentru amplificarea nemulţumirilor faţă de conducere.

Acolo unde, ca în cazul PNL, eşecul a fost prezentat şi cu ajutorul evident al lui Klaus Iohannis, purtătorul de cuvînt al PNL, drept succes zdrobitor, conducerea a ieşit întărită de examenul localelor. Şi una e ca în campanie un partid să intre cu o conducere tare, necontestată, ca în cazul PNL, şi alta e să intri cu o conducere slabă, contestată, ca în cazul USRPLUS.

2) De ce s-a zbătut Klaus Iohannis să impună în spaţiul public imaginea PNL de partid învingător, în conflict cu adevărul vieţii?

Pentru că în perspectiva parlamentarelor, mai ales cînd ele urmează la doar două luni de la locale, contează enorm entuziasmul activiştilor, al membrilor de partid şi al electoratului. În cazul USRPLUS acest entuziasm provocat de credinţa Am învins la locale! S-o reedităm la parlamentare! e mult mai important decît în cazul PNL. USRPLUS e o formaţiune care se hrăneşte din entuziasmul unui electorat tînăr, pînă acum ţinut departe de politică şi din convingerea că domeniul nu e pentru el. Fie pentru că e mizer, fie pentru că e al profesioniştilor. USRPLUS s-a bazat şi se bazează pe convingerea electoratului tînăr că merită să mergi la vot, că trebuite să te implici. În această muncă din convingere contează urieşeşte prezentarea scrutinului local ca unul în care ieşirea din case a avut efect:

USRPLUS a obţinut un scor important.

Dacă prin Documente oficiale USRPLUS apare ca învins, nimic nu e mai lesne decît resemnarea electoratului tînăr, convins că nu se poate face nimic. Pînă la urmă, tot politicienii hîrşiţi în rele cîştigă.

În prezent, USRPLUS e supus unei campanii mediatice alimentate pe şest de PNL şi încurajate pe faţă de PSD, menite a pleoşti entuziasmul electoratului tînăr. Amplificarea nemulţumirilor interne în legătură cu alcătuirea listelor e parte din această campanie.

Aş înscrie în ea şi telenovela votului de la sectorul unu. Spre deosebire de Nicuşor Dan, Clotilde Armand trece în ochii opiniei publice drept o USR-istă tipică. Victoriile lui Dominic Fritz şi a lui Allen Coliban au fost strălucitoare şi prin asta au contribuit la imaginea de succes a USRPLUS la locale. Dacă acestor două victorii li s-ar fi adăugat şi victoria strălucită la sectorul unu a lui Clotilde Armand, ar fi fost vorba de un succes incontestabil al USRPLU la locale cu un rol important în crearea şi întreţinerea entuziasmului pentru parlamentare. Chiar dacă devine primar, şi sînt sigur că va deveni, Clotilde Armand nu poate invoca o victorie răsunătoare. Telenovela fără sfîrşit a votului de la sectorul unu a pus în umbră victoriile USRPLUS din ţară aducînd în prim plan victoria chinuită, contestată în Justiţie, a USRPLUS la sectorul unu.

Din această perspectivă, putem bănui că greşeala BEC n-a fost întîmplătoare”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro