PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Patriarhul Daniel: ”Nimic nu e neînsemnat, cînd e vorba de iubirea aproapelui”. În 2021, Arhiepiscopia Bucureştilor a oferit ajutoare de peste 2 milioane euro

De la stat, Biserica n-a luat, ci a dat

Patriarhul Daniel a prezidat tot joi, 24 februarie, şedinţa anuală a Arhiepiscopiei Bucureştilor, la care am participat şi în care am înţeles încă o dată că Biserica nu oferă doar alinare sufletului. Ea a adunat putere de a face bine, în toate planurile. Acum, în vremurile acestea tulburi, Biserica a rămas, pentru mulţi dintre năpăstuiţi, cel mai important sprijin. S-au prezentat rapoartele de activitate ale tuturor sectoarelor Arhiepiscopiei, din care s-a desprins un fapt: Biserica împleteşte activitatea sa misionară cu aceea socială – filantropică.

În Arhiepiscopia Bucureştilor sînt 1151 clerici, în biserici de mir (unde slujesc 1082 dintre ei) şi în 42 de aşezăminte monahale. Alţi 43 de preoţi acordă asistenţă bolnavilor în spitale, iar 6 dintre ei în centrele sociale. În bisericile Arhiepiscopiei au avut loc, în 2021, 17.944 botezuri, 6.241 cununii, dar şi 24.921 înmormîntări. Pentru că s-a bătut mult monedă pe faptul că ”Biserica e sprijinită de stat”, că se cheltuie prea mulţi bani cu preoţii, trebuie să spun că cifrele prezentate de bilanţurile Arhiepiscopiei arată cu totul altceva: s-au primit de la stat, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, 627.000 lei pentru salariile slujitorilor la Altar. În schimb, Arhiepiscopia a plătit nu mai puţin de 10.650.000 lei impozite pe salariile tuturor angajaţilor ei, practic cu 3.237.000 lei mai mult decît a încasat de la stat. Se poate spune că de la stat, Biserica n-a luat, ci a dat!

Din propriile fonduri, dar şi cu fonduri europene, atrase prin proiecte punctuale, au început lucrări de restaurare la Mănăstirile Căldăruşani şi Sitaru şi s-au încheiat lucrările la Palatul Patriarhal, care a fost dat ca exemplu de ”bune practici” de către Comisia Europeană, pentru calitatea lucrărilor de restaurare şi consolidare, cît şi pentru modul eficient şi corect de cheltuire a banilor. Astăzi, clădirea este de două ori mai rezistentă la cutremure, decît la ridicarea ei în 1908.  S-a renovat şi o veche biserică de lemn din 1731, iar la Ploieşti, tot cu fonduri europene, dar şi cu fonduri proprii s-a ridicat o cantină socială pentru săraci, o investiţie totală de 2,8 milioane de lei. La o altă parohie, Gherman, s-au făcut investiţii pentru restaurare şi creare a unui centru social, în valoare totală de 2,5 milioane.

În anul bugetar 2021, Arhiepiscopia Bucureştilor a avut un total de venituri în valoare de 86 milioane de lei şi cheltuieli de 83 de milioane. Pentru anul acesta, se preconizează aceeaşi balanţă excedentară (spre deosebire de bugetul României...), care prevede încasări de 102 milioane şi cheltuieli de 93 milioane. Lovită şi ea de criză, Biserica a început un program de economii cu carburanţii şi energia. În genere, cheltuielile au fost diverse şi s-au acoperit în totalitate. Peste 15% din totalul lor au fost însă pentru activităţile social-filantropice (cel mai mare procent), asupra cărora voi reveni.

Biserica şi-a susţinut în continuare activitatea de învăţămînt şi catehizare. La Facultatea de Teologie ”Iustinian Patriarhul” învaţă 785 studenţi, sub îndrumarea a 61 de preoţi-profesori, iar alţi 487 sînt incluşi în programele de masterat şi doctorat ale Facultăţii. Aceasta are o extensie şi la Roma, unde anul trecut a absolvit prima promoţie de preoţi – acolo învaţă 101 studenţi. La Seminarul Teologic ”Nifon Mitropolitul” învaţă 174 seminarişti, iar la Şcoala ”Sf.Nectarie”, de asistenţi sociali, nu mai puţin de 297 cursanţi, la care se adaugă o altă şcoală de asistente de la Mănăstirea Pasărea, cu 91 de eleve – ceea ce, în mod evident, arată o pondere dublă a numărului celor care se pregătesc să acorde asistenţă social-filatropică, faţă de cea misionară şi arată îndreptarea Bisericii cu pondere spre programele social-filantropice, ca proiecţie pentru viitor.

Au fost susţinute şi în 2021 propriile publicaţii (editura ”Cuvîntul Vieţii” a Arhiepiscopiei şi publicaţia ”Glasul Bisericii” au fost clasificate ştiinţific şi revista a ajuns cu numerele la zi). Postul de radio ”Trinitas” a fost susţinut 900.000 lei, iar televiziunea cu 1,7 milioane. Pentru că a cheltuit cu mult mai mult decît a primit de la stat (cei 627 mii de lei fiind exclusiv bani pentru salarii la preoţii de mir), Arhiepiscopia şi-a gospodărit propriile ei resurse, pentru a-şi finanţa lucrările, între care se află şi cele 248 de biserici aflate încă în diferite faze de lucru, cu pictura şi restaurarea (în 2021, zece biserici au fost tîrnosite, la şase s-a isprăvit pictura şi la alte două s-a pus piatra de temelie). S-a ctitorit mai puţin, pentru că, în 2021, an al intensificării pandemiei şi creşterii necazurilor oamenilor, Biserica a răspuns mai întîi acestor nevoi.

Bani pentru săraci, din lumînări şi vin

”Biserica trebuie să fie harnică şi darnică”, a spus Preafericitul Daniel la şedinţa anuală a Adunării Arhiepiscopiei Bucureştilor, iar ”liturghie” să nu fie ”despărţită de filantropie”. E ceea ce s-a şi petrecut anul trecut.

Principala sursă de venit a Arhiepiscopiei, cea din vînzarea de lumînări şi de vin liturgic, a fost sprijinită prin investiţii substanţiale. La Fabrica de lumînări ”Făclia” s-au făcut investiţii de peste 4,5 milioane de lei, în construcţia unei noi hale de peste 1.400 metri pătraţi şi în achiziţionarea unui utilaj nou şi performant. A fost susţinută activitatea viticolă a producătorului de vin al Arhiepiscopiei, care produce un soi de fetească neagră, medaliat chiar anul trecut la un concurs internaţional, care s-a desfăşurat la Bucureşti. ”Via Domnului” a produs şi vîndut, la un preţ modic, 443.000 de sticle de vin de o calitate superioară, unele ajungînd şi la alte eparhii din ţară, iar Preafericitul Patriarh Daniel remarca cu umor: ”unii îi dublează preţul, le-am spus să nu fie lacomi, dar nu se pot abţine – ajutorul fratern funcţionează prea puţin în capitalism...”

Biserica a mai obţinut venituri din activitatea de colportaj şi croitorie, dar cele mai multe dintre acestea s-au dus pe susţinerea unor proiecte de ajutorare a parohiilor româneşti de peste hotare. La nu mai puţin de 1.350 de biserici româneşti din diaspora, au fost trimise antimise noi, create în atelierele de croitorie ale Arhiepiscopiei.   

Dar cel mai important sector de activitate al Arhiepiscopiei Bucureştilor a fost cel filantropic-social, desfăşurat în toate parohiile ei şi în cele 42 de mănăstiri, în care vieţuiesc 242 de călugări şi 421 de monahii. Pe lîngă cantina socială inaugurată la Ploieşti, s-a mai înfiinţat un Centru de zi pentru hipoacuzici în Bucureşti, un Centru de zi al Fundaţiei ”Bucuria”, o creşă la Vălenii de Munte, un paraclis cu cantină socială în comuna Voluntari. Ele se adaugă mulţimii de aşezăminte sociale existente deja. Toate acestea funcţionează, din surplusurile obţinute în sectoarele economice ”cu profit” ale Arhiepiscopiei.

Tot acest profit, obţinut de pildă de societatea comercială ”Chivotul Mare”, care se ocupă de înmormîntări în cele 533 de cimitire ale Arhiepiscopiei, ca şi profitul obţinut de Fabrica de lumînări sau din viile acesteia este redirecţionat, în special pentru susţinerea acţiunilor social-filantropice. Anul trecut, 2021, Arhiepiscopia a acordat prin toate canalele ei componente, ajutoare sociale în valoare de peste 10.452.000 lei, la care se adaugă multe altele care n-au putut fi, ori n-au fost cuantificate.

Ceea ce s-a putut ”număra” a fost că s-au acordat produse (pachete cu alimente) în valoare de 987.000 lei, ajutoare materiale de peste 7 milioane lei şi ajutoare în bani de 2,250 milioane lei. Toţi aceşti bani înseamnă burse pentru orfani, sprijin financiar ocazional sau permanent pentru cei săraci, bătrîni şi bolnavi. Mînăstirile acordă cazare şi asistenţă, inclusiv în locuri cărora li s-a dus vestea, precum orfelinatul de la Valea Plopului, sau centrul de îngrijiri paliative de la Mănăstirea Pasărea. Numai de pelerinajul de Sf. Dimitrie de anul trecut, s-au împărţit pelerinilor 22.000 pachete cu hrană.

Sînt şi ajutoare care nu se văd: de pildă, cele între parohii – astfel, parohiile mai bogate le ajută pe cele mai sărace, cu sub o sută de familii, în ceea ce Patriarhul Daniel numea ”întrajutorare frăţească”. 2021 a fost an al pandemiei, dar şi un an în care Biserica şi-a dublat practic cuantumul financiar al ajutoarelor social-filantropice, acordate celor sărmani şi în nevoie. Pentru că, fără îndoială există şi această curiozitate, trebuie să spun că, faţă de anul trecut, Arhiepiscopia a păstrat aceeaşi sumă, cu care a sprijinit lucrările la Catedrala Mîntuirii Neamului: 3 milioane de lei. Faţă de zece şi jumătate, bani împărţiţi săracilor, ceea ce face din ”vrem spitale, nu catedrale” o vorbă de hulă, care se pierde în vînt.

Chiar dacă Preafericitul Daniel mi-a spus, întrebîndu-l de ce Biserica nu-şi face publicitate cu aceste acţiuni social-filantropice, pentru a răspunde criticilor săi că ”Biserica nu comunică, Biserica mărturiseşte”, eu n-am nicio reţinere să spun că, într-adevăr, cum spunea tot Preafericitul, la finele prezentării bilanţului acţiunilor social-filantropice pe anul 2021 ale Arhiepiscopiei Bucureştilor, ”nimic nu e neînsemnat, cînd e vorba de iubirea aproapelui”.