PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea | ”Proclamaţia de la Timişoara” împotriva pandemiei

Încep prin a spune că doctorul Dorel Săndesc, pe care îl cunosc de ani buni, e un om dus la biserică, în adîncul sens al cuvîntului. El este nu numai un doctor de trupuri. A ajuns şi un om cu frica lui Dumnezeu, după ce a văzut/tratat atîta durere în jur, după ce a trăit atîţia amar de ani în proximitatea morţii, cu ea în spate şi încercînd să o ţină acolo, să fie întodeauna cu un pas înaintea ei. Ştie ce face (şi face), pentru a salva vieţi. Ştie ce face şi acum, cînd e între cei care au lansat acest ”maraton al vaccinării”, la Timişoara.

Doctorul Săndesc spunea, în urmă cu un an, în martie 2020, cînd abia învăţam abecedarul pandemiei, la o dezbatere pe un post de televiziune, că ”starea interioară, viaţa de comunitate şi mersul la biserică ajută imunitatea”. Abia acum, cînd raţiunea a înlocuit frica, inclusiv la nivelul deciziei politice, îi înţelegem pe deplin spusele. Şi, dacă el a iniţiat şi susţine vaccinarea-maraton a timişorenilor, atunci aşa trebuie că stau lucrurile, că ştie că o face cu voia lui Dumnezeu. 

Pe doctorul Săndesc unii îl cunosc de la televizor drept o persoană cu proprietatea cuvintelor, realist, dar totodată impetuos – ca orice om al iniţiativei. Este o persoană cu totul specială. A absolvit Facultatea de Medicină la Cluj în 1985 şi din 2002 este doctor în medicină. Îl fac special multiplele sale calificări, mai toate legate de terapia de urgenţă, terapia intensivă şi anestezie (este între altele membru al Academie Europene de Anesteziologie, dar şi şeful Asociaţiei de ATI din România, al asociaţiilor profesionale de alimentaţie parenterală şi tratarea infecţiilor fungice intraspitaliceşti). Aceste date, pe care le-am cules de pe internet, mi-au atras atenţia asupra unei anume asociaţii din care face parte: ”Asociaţia Română pentru Studiul Durerii”. Asta, înainte de toate, îl face special, în ochii mei şi cred că în mulţi ai celor care îl cunosc: modul în care este el empatic cu suferinţa, cu durerea oamenilor. Are ştiinţa nu doar de a o trata, ci de a o percepe, de a o individualiza, de a o înţelege – şi a lua-o astfel şi asupra sa. Are acest har – şi cruce, totodată.

Ce l-a determinat să lanseze iniţiativa acestui maraton al vaccinării? Disperarea pe care o trăieşte zilnic în faţa morţii, în lupta cu ea, cît şi cunoaşterea faptului că ”Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă”. Şi Dumnezeu ne-a dat vaccinul.

A găsit acum acest leac, pe cît de simplu, pe atît de eficient, pe care l-aş urma din tot sufletul, dacă n-aş fi atît de departe: vaccinarea în masă, într-o acţiune-maraton. Dacă nu m-aş afla acum în colţul opus al ţării, la mînăstirea dobrogeană Dervent, pentru o ”asistenţă tehnică” de specialitate ca arheolog şi istoric (nu departe de una din străvechile cruci de piatră care au făcut celebră mînăstirea s-au găsit, cu prilejul unor lucrări de amenajare, osemintele care par a fi ale unui copil de 12-14 ani), aş fi de acum lîngă el. Căci, iată ce mi-a scris aseară, într-un mesaj electronic: ”Weekendul următor organizez în Timisoara, la CRAFT, un Maraton al Vaccinării, proiect de voluntariat, cu sute de medici, asistente, studenţi, care vor lucra voluntar, neplătiţi, în puţinul lor timp liber...pe 20-30  de fluxuri paralele, nonstop, de vineri după masă pînă luni dimineaţă, 64 de ore maraton. Am putea asigura pînă la 10.000  de vaccinări... e un proiect iniţiat de Asociatia pentru ATI A. Mogoşeanu Timişoara, susţinut de toată comunitatea medicală, UMF V. Babeş Timişoara şi toate spitalele din oraş... nu ştiu dacă  vor veni oamenii ...ar fi păcat... 3 zile, non-stop”.

Eu sînt din fire optimist, sînt sigur că toate cele 10.000 de doze Pfizer puse la dispoziţie în mod special de doctorul Valeriu Gheorghiţă (un alt suflet mare) pentru această acţiune, abia vor ajunge. Doctorul Săndesc a sunat mobilizarea, după cum mi-a scris, a ”sute de voluntari medici şi asistenţi de la toate spitalele timişorene şi studenţi medicinişti”, într-o iniţativă unicat la noi pînă acum, în care ”societatea civilă şi întreaga administraţie publică locală îşi unesc forţele, cu un scop unic: victoria prin vaccinare a Timişoarei, în faţa pandemiei”. Şi cred, sper şi mă rog din tot sufletul ca temerile lui Dorin Săndesc să nu fie îndreptăţite. Să nu se irosească şi această Proclamaţie anti-Covid de la Timişoara.

E proclamaţia acestui oraş, care poate porni acum o nouă revoluţie în toată România, cea a eliberării de frică, prin vaccinare împotriva Covid-19. Numai aşa vom ieşi de sub mască, numai aşa vom învinge dictatura pandemiei. Doctorul Săndesc lansează un mesaj public, pe care îl reproduc: ”Ce ai de făcut? Pune şi tu umărul pentru Timişoara. Vaccinează-te! Accesul la vaccinare este gratuit, e nevoie doar de programare online, pe platforma RoVaccinare (https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/), sau telefonic la call center-ul naţional (021.414.44.25), sau la call center-ul Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara (0356.406.517). Te-ai vaccinat deja? Minunat, poţi să îţi declari interesul pentru acest eveniment, să dai share pe pagina ta şi să îţi inviţi colegii şi familia”.

Dorin Săndesc mi-a transmis şi un clip, pe care îl ataşez acestui articol, prin amabilitatea colegilor de la Mediafax. În speranţa că el şi colegii săi vor izbîndi cu această nouă Proclamaţie de la Timişoara, mai mult decît s-a întîmplat cu cea de acum treizeci de ani şi vor reuşi să înceapă scoaterea României de sub dictatura pandemiei printr-o acţiune civică de voluntariat fără percedent, nu-mi rămîne decît să mă rog să se întîmple aşa, de aici, de la sfînta Mînăstire Dervent – unde s-au întîmplat, prin rugăciune, multe minuni. Mă rog să se mai petreacă încă una la Timişoara, care să fie din nou, după 30 de ani, făuritoare de istorie.