PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Tînărul senator din Braşov, care visează să facă din USR-PLUS un partid românesc

Pe 5 august, Irineu Darău, senator USR de Braşov, nepotul unui preot din Ţara Făgăraşului şi fost deţinut politic, şi-a depus candidatura pentru a conduce USR-PLUS. A doua zi, la Guvern (era o zi de vineri) Dan Barna se arăta cu totul relaxat, faţă de această candidatură: "Am spus-o de fiecare dată, USR PLUS este un partid deschis. Orice coleg care doreşte să vină cu o propunere în faţa partidului e liber şi bine venit să o facă. Avem încă un coleg contracandidat, foarte bine, sînt convins că înţelepciunea noastră ca partid, care ne-a adus în patru ani de la înfiinţare, practic, la guvernare, atingîndu-ne obiectivele de pe drum, va avea şi de data aceasta forţa şi maturitatea să aleagă cea mai bună opţiune pe care o va avea partidul pe masă, la momentul alegerilor”. Acum nu mai e atît de relaxat. Chiar dacă la prima vedere această ”a treia cale” nu e de natură să-i ameninţe poziţia, în realitate, în ”profunzimea” activiştilor USR-PLUS, se poate întîmpla ceva: o revenire la dinamica iniţială a formaţiunii, cînd idealurile nu erau compromise de clientelism – un duşman mai mare decît ”penalii”, pentru orice partid. Penalii afectează doar imaginea. Sînt ca tusea. Clientelismul este boala, cancerul în sine, iar USR-PLUS ar trebui, din această perspectivă, să fie şi el pus pe citostatice.

”Suntem datori să ne recuperăm proiectul din mâinile unor găşti acaparatoare”

Am urmărit cu atenţie ce a spus Ambrozie-Irineu Darău, în platforma sa, lansată oficial în săptămîna care s-a încheiat, odată cu depunerea candidaturii: ”Membru cu membru, am construit, de la zero singura alternativă politică viabilă pentru viitorul României şi tot membru cu membru sîntem datori să ne recuperăm proiectul din mîinile unor găşti acaparatoare, conduse sau girate de Barna şi Cioloş, care zi de zi închistează guvernarea internă în clientelism şi autoritarism, iar evoluţia la guvernarea României în poziţia capului plecat”. E un diagnostic dur. Dar e ceea ce simt toţi mai mulţi membri USR-PLUS, nemulţumiţi de faptul că ”partidul lor”, pe care-l visau altfel, se arată a fi cu nimic diferit de ”celelalte”. Aceasta e nemulţumirea cel mai larg răspîndită şi Darău pune degetul pe rană şi apasă. Fără milă şi fără teamă de consecinţe.

Dacă iniţial Barna nu se arăta deranjat de candidatura lui Darău, acum are toate motivele să o facă. Tînărul senator de Braşov nu are nicio cruţare faţă de şefii care s-au osificat în fruntea USR şi a PLUS şi, netulburaţi, vor numai ca, la viitorul Congres USR-PLUS, să-şi dispute între ei felii de veşnicie la puterea pe care le-o conferă conducerea formaţiunii. Lor, Darău le spune, în faţă: ”Zi de zi, pierdem români care ne-au acordat încredere, prin vot, şi oameni valoroşi din partid. Trăim sub conducerea unei echipe cu nume liberal, dar cu metehne totalitariste, care a normalizat deficitul de democraţie, statul drepţi la coada numirilor şi expulzarea sau cenzurarea oricărei voci independente. Am pierdut timp preţios la guvernare, dar este momentul să redevenim puternici şi să producem schimbarea dorită de români”.

Cât se poate de corect. Şi pe placul celor din partid, a miilor de activişti care au muncit în campanii doar pentru că au crezut,  iar încrederea le-a fost înşelată. Irineu Darău, impetuos, inteligent şi fără reţineri, e acum vocea lor – o voce care poate fi neglijată şi chiar sancţionată de lideri, în mod normal, dar nu la un Congres şi, mai ales, nu dacă e reprezentată de un candidat. Irineu Darău e numai aparent un candidat cu rol de ”iepuraş”, pentru cei doi ”grei” din cursă. De fapt, ar putea  reseta toate calculele anterioare.

Platforma lui Darău tratează cu respect Biserica şi tradiţiile

Presa a perceput greşit, din necunoaştere sau superficialitate, că ”falanga progresistă” şi-ar fi lansat, prin Darău, propriul candidat la şefia noului partid. Nimic mai greşit. Lucrurile stau, de fapt, exact invers. Irineu Darău şi susţinătorii săi sînt oameni aşezaţi, raţionali, normali, foarte departe de derapajele unor Caramitru sau Bulai, în privinţa Bisericii, de pildă.

Darău, ca şi deputatul Cătălin Teniţă, provin din mediul IT şi marea majoritate a susţinătorilor Platformei senatorului de Braşov, care l-au însoţit la modesta lansare a acesteia, care n-a fost nici cu artificii, nici cu steguleţe, nici cu îmbulzeală de participanţi ”la poză”, au o educaţie cu mult peste medie, în domenii din cele mai diverse.

Europaralmentarul Nicu Ştefănuţă este specialist în politici de mediu, iar la Bruxelles e implicat în tot ce înseamnă decizie europeană privind România, în ceea ce priveşte mediul, educaţia şi politicile de sănătate. Cum spune el, în ultimul raport anual de activitate pe care şi l-a prezentat public (unul dintre puţinii aleşi care-şi publică anual un raport al activităţii, pentru a-i informa pe cetăţenii care l-au votat în legătură cu ce anume a făcut, o practică rarisimă în politica românească), ca europarlamentar şi-a împărţit timpul între Schengen, programele Erasmus şi problemele legate de poluare. Şi, atenţie, a mai avut timp să meargă şi la biserică: pe 2 mai, de Paşti, europarlamentarul Nicu Ştefănuţă posta pe pagina sa de facebook: ”Hristos a înviat! Am venit alături de mulţi români la Biserica Ortodoxă Română Sf. Nicolae din Bruxelles, să luăm paşti şi să ne bucurăm de lumină.  Paşte fericit tuturor!”

E neaşteptat, pentru clişeul care ni se formase, în legătuă cu cei din USR-PLUS, pe care am tins, mulţi şi foarte mult timp, să-i băgăm pe toţi, în aceeaşi oală a ”progresismulului”. Astfel se explică şi suprafaţa pînă la care au mers intrepretările lansării iniţiativei senatorului Irineu Darău.

Cum am enunţat la început, e exact pe dos. Primarul Braşovului, Alen Coliban, e din Şcheii Braşovului, o zonă de veche tradiţie ortodoxă a oraşului. Pentru un şcheian, nu ştiu să existe ateism, e o idee care i-a făcut să renunţe pînă şi pe activiştii comunişti să pătrundă dincolo de zidurile Catedralei Sfîntul Nicolae şi al Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului, cu care şcheenii se mîndresc, ca şi cu efigiile lor. Pentru ei, şcoală = Biserică, de secole bune.

Coliban nu face excepţie. Ne amintim cu toţii fotografia impresionantă, care a făcut înconjurul lumii, realizată de Paşti la Braşov în Piaţa Sfatului, cu şirurile de credincioşi aşezaţi într-o aliniere şi disciplină perfecte, la Slujba de Înviere. Ei bine, Alen Coliban a fost acolo – nu doar în calitatea lui credincios, ci în aceea de primar, implicat şi în organizarea fără de cusur a momentului, cu o scenă special amenajată, cu organizarea unor puncte de distribuţie a paştilor şi a Sfintei Lumini, alături de mesajul ”Histos a Înviat!”, în întreg oraşul.

Şi deputatul Cătălin Teniţă e ”dus la Biserică”, cum se spune. În plin scandal al căsătoriilor homosexuale, el posta pe facebook: ”Poziţia mea pe chestia asta e un pic mai nuanţată. Mai capitalistă. Cred că biserica are dreptul să se opună. Este, pînă la urmă, o entitate privată, cu reguli proprii”. Pe cale de consecinţă, deşi conştient că e docamdată nerealist, el propunea ca Biserica să fie finanţată, ca în Germania, de un impozit personal plătit către aceasta de credincioşi şi deductibil din impozitele lor către stat. Ceea ce ar fi posibil, e lesne de imaginat, doar cînd Cîţu va termina cu ”digitalizarea” sistemului – adică, e greu de spus cînd.

Am dat exemplele de mai sus pentru a arăta că, spre deosebire de percepţia publică, fals creată, ”platforma” lui Irineu Darău este, mai degrabă, una asemănătoare celei pe care Ludovic Orban a propus-o liberalilor – de nuanuţă conservatoare, de întoarere a formaţiunilor politice, useriste şi liberale, la principiile lor originare şi în respect faţă de tradiţiile româneşti. Şi nu în ulimul rînd, faţă de Biserică.

Deloc de scos din context este şi faptul că însuşi senatorul Irineu Darău a fost crescut în anii copilăriei foarte aproape de bunicul său, un preot ortodox din Ţara Făgăraşului, cu peste zece ani de temniţă politică, pentu vina de a-i fi ajuat pe partizanii din munţi. Aici filiaţia e clară şi mult diferită de a liderilor USR-PLUS, cu mirosul ei de veston de securist.

În acest context, trebuiesc recitie altfel toate declaraţiile sale, ca şi prezenţa, alături de el, a celor care i-au stat alături la prezentarea  documentului Platforma Împreună USR PLUS.

Irineu Darău, nepotul de preot din Ţara Făgăraşului, dă expresie unei exasperări

Dacă demersul lui Ambrozie-Irineu Darău va avea succes, USR-PLUS are ocazia nesperată să redevină ceea ce şi-a propus să fie – o alternativă viabilă pentru alegătorii dreptei, mai ales pentru electoratul tînăr.  Să fie ”un partid al membrilor, fără cenzura, clientelismul şi ineficienţa conducerii actuale”, reprezentat de o echipă de politicieni maturi, cu toată tinereţea lor.

Chiar dacă lansarea platformei nu a fost una spectaculoasă, demersul nu e nici pe departe unul modest şi fără şanse. "Reîntoarcerea la valorile de bază ale USR PLUS” este dorită de foarte multe dintre tinerele cadre ale formaţiunii, sufocate de conducerea hegemonică bicefală, de la Bucureşti şi Bruxelles. Sînt încrezător că Irineu Darău şi echipa sa vor respecta şi ţin la ”implicarea membrilor în deciziile de la toate nivelurile partidului”, la ”reducerea semnificativă a arbitrariului şi abuzului, a lipsei de predictibilitate şi de consultare internă în deciziile partidului”.

Darău mai spunea că Platforma Împreună nu este ”expresia unei tabere polarizate, care adaugă falii în partid şi care să vrea să acapareze puterea în partid pentru un grup închis şi netransparent”,  ci expresia unei exasperări. Concis formulată de acesta: senatorul USR de Braşov este convins că, dacă Dan Barna va ajunge preşedintele formaţiunii pentru patru ani şi candidatul logic al acesteia la prezidenţiale, şansele partidului la alegerile din 2024 sînt minime. Cel puţin egale, deci aproape nule, ca şi ale unui PNL condus de Florin Cîţu, aş completa eu.

”Am intrat în partid pentru visul de a schimba în bine România”, spune Darău, iar USR PLUS, în actuala formulă, inclusiv prin excese care i-au îndepărtat pe unii dintre cei care i-au ales şi îi ţin departe pe alţii care aşteaptă acelaşi lucru, sînt pe cale să spulbere acest vis. Sper şi cred în demersul lui. ”Altfel, vom rata şansele şi vom irosi speranţele unei întregi generaţii”, spune Darău.

Şi mai sper ca serviciile, dacă mai au un pic de patriotism, să se ţină departe de alegerile din PNL şi USR-PLUS, unde cele două platforme ”conservatoare”, în sensul bun al cuvîntului, de revenire la tradiţiile naţionale, trebuie lăsate să-şi joace corect şansele. Nu sînt doar şanse ale unor oameni politici – în actuala conjunctură politică, sînt chiar şansele României.