PREZENTUL FĂRĂ PERDEA / Putin, disperat: rezistenţa ucraineană spulberă mitul cecenilor

Pe 26 februarie, liderul cecen Ramzan Kadîrov a apărut ţinînd un discurs în faţa forţelor sale speciale, mobilizate spre a fi trimise la luptă împotriva ucrainenilor. Purta, în acest timp, cum s-a arătat pe reţelele de socializare, cizme Prada, de 1.500 de dolari. 

Impetuos, Kadîrov i-a cerut preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski „să-şi ceară scuze preşedintelui rus Vladimir Putin”, dacă vrea să mai ”salveze Kievul”. Kadîrov a spus că poate mobiliza 70.000 de luptători din Cecenia pentru a lupta alături de Rusia. Pînă una-alta, ”gogoaşa cecenă” s-a dezumflat rapid: în numai o zi, batalionul cecen al ”omului lui Putin” a fost distrus, la nord de Kiev, de o unitate specială a armatei ucrainene. ”Capturarea lui Zelenski”, principala lor misiune, a trebuit ”amînată” de Putin, sine die. Dar, ce caută, de fapt, cecenii în Ucraina?

 

Cecenii au ajuns vestiţi prin cruzimea lor. Una din metodele de ucidere a celor care le cad în mînă, denumită ”cravata cecenă” e aplicată de luptători pentru a-i pedepsi pe rivali: le este retezat esofagul la baza craniului, iar limba le este scoasă pe acolo şi lăsată pe piept, victima sufocîndu-se în propriul sînge. Kadîrov iubeşte şi el acest tip de execuţie. Dar liderul cecen nu e iubit în patria sa, unde a instaurat o dictatură sîngeroasă. 

 

Vladimir Putin tolerează domnia sîngeroasă a lui Ramzan Kadîrov în Cecenia, atîta vreme cît acesta răspunde cu fidelitate ordinelor sale, oricît de brutale sînt metodele celui alături de care s-a afişat de multe ori, ca ”prieten”. ”Putin a încheiat un acord cu Kadîrov şi i-a dat poporul cecen drept iobagi”, a spus Ilya Yashin, un opozant al lui Putin, într-un raport despre liderul cecen din 2016, după asasinarea liderului opoziţiei, Boris Nemţov, la Moscova. Lucrurile au escaladat şi acum nu se poate spune că nu stau întocmai aşa.

 

Rusia a purtat două războaie împotriva separatiştilor ceceni, în 1994-1996 şi 1999-2009. În timpul conflictelor, au fost ucişi peste 160.000 ceceni. Ar fi de aşteptat ca sentimentele ”pro-ruse” ale cecenilor să nu fie deloc pronunţate. Deşi Ramzan a luptat iniţial lîngă tatăl său, liderul cecen Ahmad Kadîrov împotriva ruşilor în primul război, diferendele cu ceilalţi lideri ceceni l-au făcut pe Ahmad să treacă de partea invadatorilor în cel de-al doilea, dezertînd alături de trupele pe care le comanda şi alăturîndu-se trupelor ruse. La finele războiului, au fost ”învestiţi” cu puterea în Cecenia, Ahmad Kadîrov devenind primul preşedinte pro-rus al fostei republici separatiste, iar după asasinarea lui, în 2004, fiul său, Ramzan a prelaut puterea.    

 

Pe lîngă cruzimea războiului cecen, succesul repurtat acolo i-a dat aripi lui Putin şi i-a întărit credinţa în succesul ”soluţiei militare”, pe care încearcă acum să o aplice şi în Ucraina. Pe de altă parte, ”liberalismul limitat” din politica internă a fost înlocuit treptat cu domnia unei combinaţii de violenţă coercitivă şi chiar de asasinare a rivalilor săi. Cecenii au fost, nu odată, utilizaţi în asemenea ”afaceri murdare”. 

 

Sub Ramzan Kadîrov, Cecenia a devenit o dictatură militară sîngeroasă, unde nimeni nu prea ştie ce se întîmplă, în afară de faptul că vocea oricărei opoziţii este rapid anihilată. Preşedintele cecen cîştigă regulat alegerile cu peste 95% din voturi, fără să aibă contracandidat şi a impus în ţară aplicarea dură a ”legii islamice”. Puţinii săi critici s-au refugiat peste hotare, inclusiv pe teritoriul Federaţiei Ruse. ”Cecenia este un stat dictatorial clasic, condus de un tiran nebun care foloseşte legea doar pentru cîştig personal”, a spus unul dintre aceştia, Abubakar Yangulbayev, într-un interviu, completînd: ”...şi în fiecare an, Putin spune că Kadîrov este un tip grozav”. Fratele acestui opozant, Ibragim, care susţine de asemenea independenţa Ceceniei faţă de Rusia, a spus că Ramzan Kadîrov este de fapt un ”proiect pur al Kremlinului”: ”Putin l-a pus la putere pe Kadîrov pentru a menţine Cecenia cu forţa, într-o astfel de stare, încît Cecenia să nu se gândească deloc la independenţă”, a spus el, motiv pentru care acoliţii lui Kadîrov ”răpesc şi ucid oameni, care spun ceea ce gîndesc”.

 

Este ceea ce s-a întîmplat în cazul mamei lor, Zarema Musayeva, refugiată în Federaţia Rusă, la Nijni Novgorod, la 300 de kilometri de Moscova, ceea ce arată că ”geografia” răpirilor cecene s-a extins dincolo de graniţele ţării, pînă în inima Rusiei. Femeia a fost tîrîtă din casă, în papuci şi a fost împinsă într-un SUV negru de bărbaţi care s-au identificat drept ofiţeri de poliţie. Intraseră cu forţa în apartament, l-au lovit pe soţul ei, Sayda şi apoi au ridicat-o pe Zarema Yangulbayev, pensionară de 63 de ani, fostă judecător federal din Cecenia şi mamă al celor doi opozanţi ai lui Kadîrov, Abubakar şi Ibragim. Transportată în Cecenia, unde a apărut în faţa unui tribunal pentru o aşa-zisă ”deturnare de fonduri”, ea a cerut să fie judecată în stare de arest la domiciliu, fiind bolnavă de diabet: „Să mor în linişte”. Cererea ei a fost respinsă. Ea riscă pînă la 10 ani de închisoare.

 

Răpirea doamnei Musayeva şi transportarea ei în Cecenia a fost comentată de observatori ca o gravă încălcare a respectării drepturilor omului în Rusia şi drept ”consecventă cu modelul de lungă durată, de pedepse colective prin care conducerea cecenă persecută familii întregi, chiar şi rude îndepărtate, pentru presupusele acţiuni ale unora dintre membrii lor”. Răpirea s-a produs cu voia lui Putin, care chiar cu o săptămînă înainte se întîlnise la Moscova cu liderul cecen Ramzan Kadîrev, imediat după ce acesta iniţiase la Groznîi un miting, pe 2 februarie, în care sute de manifestanţi au ars fotografii cu membrii familiei Yangulbayev, pe care au blestemat-o şi au jurat răzbunare pentru ”afronturile” aduse liderului lor. Iată că răzbunarea a venit. Pentru mamă...  

 

Unul din fiii judecătoarei, Abubakar Yangulbayev, aflat peste hotare, a socotit răpirea mamei drept o luare de ostatici, ”cu cererea ca anumite persoane – eu şi fratele meu – să ne întoarcem în Cecenia, pentru a fi linşaţi de Kadîrov. Acesta este un comportament terorist tipic”. Terorism tolerat de Putin, care în schimb îi foloseşte adesea pe ceceni ca pe o armată personală, la dispoziţia sa. După ce a folosit-o cu succes în Siria, acum Putin i-a convocat pe aceşti mercenari sîngeroşi, la dispoziţia sa, în Ucraina. Căci, fără îndoială, decizia lui Kadîrov de a-şi trimite trupe de elită la atîta distanţă de graniţele cecene, în vest, nu-i aparţine.

Ceea ce sună grotesc sînt promisiunile pe care le-a făcut Ramzan Kadîrov supuşilor săi ceceni trimişi în Ucraina. Jurnalistul canadian Neil Hauer, colaborator al CNN si The Guardian, anunţa pe contul său de twitter că Ramzan Kadîrov le-a promis luptătorilor ceceni trimişi în Ucraina recompense în dolari pentru crimele lor: ”Rapoartele arată că dictatorul cecen Ramzan Kadîrov le-a promis soldaţilor săi 30.000 de dolari pentru fiecare tanc ucrainean pe care îl distrug, 20.000 de dolari pentru fiecare vehicul amfibiu şi 5.000 de dolari pentru fiecare luptător ucrainean pe care îl ucid”.

 

Propaganda rusă a utilizat la maximum această ”ameninţare cecenă”. Cecenii sînt vestiţi peste tot pentru cruzimea lor şi ceea ce au înţeles ruşii, a fost să folosească ”intervenţia cecenă” nu numai ca pe o prezenţă, dar mai ales ca pe o ameninţare care să inhibe acţiunile de rezistenţă urbană ale ucrainenilor. Rusia a încercat de fapt să terorizeze Ucraina ”cu imagini ale soldaţilor ceceni, exploatînd din plin stereotipurile brutalităţii cecene”, după cum au remarcat observatori occidentali.

 

Prezenţa cecenă nu e o noutate pentru ucraineni. În 2014, unităţi cecene au participat la invadarea şi ocuparea Crimeei. Kadîrov însuşi a fost găsit vinovat şi supus sancţiunilor SUA şi UE ca terorist în 20 iulie 2020, pentru numeroase ”încălcări ale drepturilor omului, inclusiv tortură şi crime extrajudiciare”, săvîrşite cu ocazia ocupării peninsulei Crimeea în 2014, la care au participat trupele sale cecene. De atunci încoace două batalioane cecene au fost staţionate acolo, fiind recent mobilizate – pentru a fi trimise în regiunea frontului de la Kiev. 

 

Cecenii fac parte însă dintr-un război psihologic, mai degrabă decît dintr-unul real. Războiul psihologic e parte din eforturile militare ale Rusiei de a invada Ucraina. Dar în cazul cecenilor n-a funcţionat deloc bine. Contingentul cecen a fost, după cum au arătat surse credibile ucrainene rapid anihilat. Imaginile şi fotografiile cu sute de luptători ceceni care se roagă în pădurile Ucraniei înainte de luptă, forţe speciale cecene împărţind între combatanţi ”cărţi de joc” cu numele şi fotografiile ţintelor vizate, între care ”asul” e preşedintele Volodimir Zelenski, folosite de propaganda rusă nu şi-au atins ţinta. Nici ameninţările directe ale lui Ramzan Kadîrov, liderul brutal al Ceceniei, care a promis sfidător că trupele sale vor pune mâna pe Kiev. Kievul nu a cedat, deşi propaganda de stat rusă, susţinută de o reţea de canale pro-Kremlin, a declanşat săptămîna trecută un război informaţional, susţinînd că între 10.000 şi 70.000 de luptători ceceni ”voluntari”, după spusele lui Kadîrov, au luat calea Ucrainei.  

 

Într-adevăr, cecenii au putut ateriza pe aeroportul Antonov, la vest de Kiev, pentru că au apărut imagini cu forţele speciale cecene care au arborat steagul lor de luptă în oraşul Hostomel. Vehiculele lor blindate de transport de trupe, purtînd litera albă ”V”, spre deosebire de  ”Z”– ul rusesc, au fost larg distribuite în videoclipuri, de propaganda rusă. Folosirea repetată de către Putin a acestor imagini a fost un semn al exasperării sale, în faţa rezistenţei ucrainene. Utilizarea imaginii înfricoşătoare a cecenilor ”nu este o întîmplare”, susţinea Jean-François Ratelle de la Universitatea din Ottawa, expert în Rusia şi Caucaz: ”Operaţiunea psihologică e de a face oamenii să creadă că ceea ce s-a întîmplat în Cecenia, se va întîmpla şi în Ucraina – că vor distruge oraşe, vor jefui, vor viola şi vor ucide”. Dar, sublinia el, ”evident că nu se va întîmpla”. Şi nu s-a întîmplat. Exploatarea stereotipurilor brutalităţii cecene a fost un ”bluff” şi a luat sfîrşit, înainte de a începe. 

 

În 26 februarie, o ştire din Ucraina anunţa că ”numărul 2 al trupelor cecene, mîna dreaptă a liderului Ramzan Kadîrov, a fost eliminat de trupele speciale ucrainene”. Comandantul ”de top” al trupelor cecene, Magomed Tushaev, a fost eliminat împreună cu întregul său regiment, în apropiere de aeroportul Gostomel, de forţele speciale ucrainene SpetzNaz „Alfa”. Ştirea a fost pusă în circulaţie de un jurnalistul Victor Kovalenko. Ştirea a fost reluată ieri de către ”Daily Mail”, care a confirmat-o prin Biroul de presă al preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Generalul cecen Magomed Tushaev, mîna dreaptă a liderului cecen Kadîrov a fost el însuşi ucis în luptă, odată cu distrugerea convoiului său de 56 de tancuri, atacat lîngă Kiev. 

 

Confirmarea a venit şi printr-un comunicat al Ministerului Apărării din Ucraina, care anunţa   că ”Trupele ucrainene au învins sîmbătă, o unitate specială a Gărzii Ruse din Cecenia” şi că ”în timpul luptelor, generalul Magomed Tushaev, comandantul regimentului 141 motorizat al Gărzii Naţionale Cecene şi mîna dreaptă a liderului cecen Ramzan Kadîrov, a fost ucis. Acest lucru a fost confirmat de un luptător capturat din această unitate”. Legenda cecenă a dispărut astfel peste noapte. 

 

Deşi liderul cecen Ramzan Kadîrov a dezminţit, spunînd că ”pînă astăzi, în acest moment, nu avem o singură victimă sau răniţi, nici măcar unui singur bărbat nu-i curge nasul”, nimeni nu l-a crezut. Sînt însă mai de crezut hackerii de la Anonymus, care au blocat toate site-urile guvernului şi preşedinţiei cecene. Cum e de crezut şi faptul că Vladimir Putin, jucînd ”cartea cecenă”, îşi consumă, încet, toate resursele, pînă va ajunge să se hrănească numai din propria-i himeră imperială, din care se alege praful ca şi din ”legenda cecenă”, cu fiecare oră de rezistenţă ucraineană.