Răsvan Popescu: "Poporul suveran" şi Guvernul de avarie

E revoluţie? E prima fază, cum a zis Dorina Barcari, senator AUR?

La Curtea Constituţională, la Piaţa Universităţii, la Guvern sau la Cotroceni ”poporul suveran” cere reluarea turului 2 al alegerilor prezidenţiale. La o privire mai atentă observăm că sunt cam aceiaşi oameni adunaţi din toate colţurile ţării, aduşi în Bucureşti cu autobuzele. Ei vin chemaţi de candidatul ”iubitor de popor” Călin Georgescu, care, prudent, se ţine departe. În altă zi la semnalul lui George Simion, care se plasează subtil în umbra lui Georgescu, îi apără cauza şi chiar îi preia expresiile gen ”trezirea în conştiinţă”.

El se propulsează astfel în fruntea plutonului suveranist, dacă Georgescu nu va mai putea candida, pe ”model Şoşoacă”. Până şi mercenarul Horaţiu Potra, şeful gărzii personale a lui Georgescu, reapare în mulţime alături de fiul său înarmat cu un baston. Alţi doi aveau cuţite şi un briceag. Protestatarii se mişcă bine şi apar pretutindeni, trag din toate poziţiile ca plăieşii lui Ştefan cel Mare în lupta cu oastea lui Sobieski. Scandează ”turul 2 înapoi!”

Posturile tv simpatizante însoţesc transmisiile cu fete în port popular, cântând pe dealuri, îi cer lui Dumnezeu să potolească furtuna dintre români. Apoi apar rapsozi în ie cu ”Noi suntem români / pe veci stăpâni” şi tot aşa. Rezultă imaginea unei Românii rurale, arhaice, batjocorită de Occident şi de Soros.

Se alătură câţiva români din diaspora în zilele libere, scandând: “Să vă fie frică / poporul se ridică!” Vehemenţa lor impresionează. Declaraţii într-o limbă şchioapă, aproximativă : ”Este o înjoseală ce face Ciolacu pe Tik-Tok” sau ilogică : ”Jos Preşedintele care nu mai este”!

Un vechi analist trece de partea poporului, cere guvernanţilor: ”Să oprească apa şi lumina la Cotroceni”.

Impresia de haos, de ţară în curs de dezagregare este amplificată de adunările în Piaţa Victoriei ale diferitelor categorii sociale lovite de ordonanţa ”trenuleţ”: pensionari, poliţişti, sindicalişti...

Revendicările sunt concrete, justificate, dar se pierd în corul general de huiduieli.

Guvernul de avarie Ciolacu 2 dă din colţ în colţ. El este în situaţia de a se confrunta cu minciunile guvernului Ciolacu 1 privind indexarea pensiilor şi salariilor. Astăzi premierul e nevoit să-şi înghită singur gogoşile: banii respectivi nu există şi nici nu mai pot fi împrumutaţi.

În plus, se impun concedieri şi restructurări la stat, tăieri de fonduri la primari. Şi chiar taxe noi, eliminarea unor facilităţi care mai dădeau ceva oxigen economiei. Noul buget va fi sărăcăcios, alimentele, carburanţii se scumpesc săptămânal, asta e problema.

Toate promisiunile care au adus voturi la alegerile parlamentare trebuie luate înapoi.

Şi până la urmă ne costă pe toţi.

Cât vom putea rezista aşa?!

Deocamdată, autorităţile ezită să deschidă un dialog cât de firav cu strada. Măcar cât să evite coagularea tuturor nemulţumirilor într-un singur puhoi.