#euprimar Radiografia unui sistem. Sănătatea şi educaţia Capitalei în 2019

Situaţia şcolilor la nivelul Capitalei:

• 419 şcoli şi grădiniţe
• Din cauza supraaglomerării, în 11 unitţi sunt cursuri în 3 schimburi
• Sindicatele acuză subfinanţarea sistemului
• Sunt 102 unităţi de învăţământ care sunt reabilitate prin programul Băncii Europene de Investiţii
• clădirea în care funcţionează Colegiul Tehnic de Poştă si Telecomunicaţii din Drumul Taberei este marcată cu bulină roşie

Situaţia spitalelor la nivelul Capitalei:

• 19 spitale sunt în administrarea Primăriei Capitalei
• Sindicatele şi asociaţiile pentru apărarea drepturilor pacienţilor acuză lipsa de medicamente sau a produselor sanitare
• Nivelul clinicilor româneşti, sub niveul celor din alte capitale europene

Şcoli în capitală europeană

Nu mai puţin de 419 şcoli şi grădiniţe funcţionează, la ora actuală, în Capitală. Dintre acestea, un sfert sun vizate de reabilitări din bani europeni, şi anume un program prin Banca Mondială. La unele s-au construit corpuri noi de clădire sau săli de sport. Dar nu este suficient.

Sindicaliştii din Educaţie susţin că diferenţa de investiţii se vede de la un sector la altul. Asta în funcţie de cum crede necesar fiecare să se implice.

“Unii consideră că şcoala este mai importantă şi drept urmare alocă mai mulţi bani, alţii încearcă să inducă ideea că banii ar trebui să vină direct de la Ministerul Educaţiei, păi atunci ar fi bine să cedeze şi patrimoniul, dacă nu au bani să întreţină unităţile de învăţământ”,a spus Marius Nistor, preşedinte al Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, pentru campania #euprimar, promovată de Gândul şi Mediafax.

Acesta acuză autorităţile locale că fac presiuni asupra inspectoratelor şcolare pentru finanţări suplimentare. Iar “tradiţionalul” fond al clasei, construit exclusiv din banii părinţilor, este mai mult decât actual şi în 2019. Aşa se ajunge în  situaţia în care creta sau alte lucruri necesare în clasă sunt cumpărate din banii părinţilor, spune Marius Nistor.

„Nu poate constitui sursă de finanţare a unităţilor de învăţământ, banii cu care contribuie asociaţiile de părinţi, mai ales că trebuie să plecăm de la premisa că învăţământul de stat este gratuit. Ori până acum autorităţile locale şi-au permis să aloce foarte puţini bani, mergând pe ideea că părinţii vor suplini ceea ce este necesar ca şcoala să funcţioneze bine”, a spus Marius Nistor.

Subfinanţarea se vede în calitatea învăţământului şi a rezultatului. Iar aici rezultatul este elevul care iese de pe bâncile şcolii.

„Putem spune că într-un procent destul de însemnat, şcolile din Bucureşti oferă ceea ce este necesar pentru asigurarea unui act educational de calitate, dar pe bază de cheltuieli materiale, din păcate, cheltuielile care vin dinspre autorităţile locale sunt aproape inexistente, ori ştim cu toţii foarte bine, şcoala fără bani nu poate funcţiona”, conchide Marius Nistor.

Dacă privim spre zonele defavorizate şi spre şcolile care nici anul acesta nu vor deschide porţile cu pereţi vopsiţi sau toalete cu apă curentă, atunci situaţia este cu adevărat una bună în Capitală.

“Mai sunt reparaţii de făcut, dar aici s-a investit. Primăriile de sector au bani, pentru că din taxe şi impozit aici sunt alte venituri, faţă de mediul rural sau faţă de urbanul de la nivel naţional”, spune Iulian Cristache, preşdintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi-Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP).

Totuşi asociaţiile de părinţi sesizează că în timp ce există un interesul mărit pentru salariile dascălilor, nimeni nu se gândeşte la o majorare serioasă a fondurilor care vizează elevii. Finanţarea per capita, pentru fiecare elev dintr-o unitate învăţământ, este de 370 de lei în acest moment, majorarea faţă de 2018 fiind de doar 15 lei.

Inspectorul şcolar din cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, Marian Banu a declarat că din totalul celor 419 unităţi de învăţământ şi al celor aproximativ 900 de clădiri existente la nivelul Capitalei, cu probleme structurale legate de reabilitare se confruntă o singură unitate, respectiv Colegiul Tehnic de Poştă si Telecomunicaţii din Drumul Taberei, marcată cu „bulină roşie”,unde însă s-au demarat deja lucrări în vederea reconsolidării.

„Sunt 102 unităţi de învăţământ care sunt reabilitate prin programul Băncii Europene de Investiţii, care program s-a terminat acum câţiva ani, deci aproximativ un sfert din reţeaua şcolară este la standarde europene fiind reabilitate structural, adică tot ce înseamnă analiză antiseismică, evaluare antiseismică, tot ce presupune probleme legate de construcţie, de dotare, refăcute structural instalaţiile pentru un sfert din toate şcolile din Bucureşti şi grădiniţe”, a spus Marian Banu.

Nu mai puţin de 11 şcoli din Bucureşti funcţionează în trei schimburi.

„Ar mai fi o problemă legată de faptul că, întradevăr, sunt anumite unităţi de învăţământ situate în cartierele noi, gen Băneasa, Centru, în care avem aproximativ 11 şcoli care învaţă în trei schimburi”, precizează inspectorul şcolar.

La toate acestea se adaugă lipsa profesorilor şi a educatorilor. Sindicaliştii spun că s-a ajuns în situaţia în care an de an se scot posturi la concurs şi nu se prezintă nimeni, iar acesteea ajung să fie ocupate de personal necalificat, sau în regim cu ora.

Sănătatea Bucureştiului

Pentru a înţelege mai bine care este situaţia spitalelor din Capitală, am mers mai întâi spre cei care apără interesele pacienţilor.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor spune că situaţa spitalelor este destul de bună la nivelul Capitalei. Doar că ne lovim de aceeaşi situaţie ca şi în cazul şcolilor: e bine în Bucureşti pentru că e mult mai rău în ţară.

„În Capitală, având în vedere că avem două categorii de spitale, ale primăriei prin Administraţia Spitalelor şi Servicilor Medicale (ASSMB) şi mai sunt spitalele care aparţin Ministerului Sănătăţii. Trebuie să spun că ei (primăria, n.r) prin populismul lor, prin ce au făcut ei prin intermediul altor interese, inclusiv interese legate de accesul unor firme la finanţele Capitalei, eu zic că ei au făcut bine, este o mare diferenţă, este nu neapărat un exemplu pozitiv, dar este de departe un lucru bun comparativ cu ceea ce s-a făcut prin alte părţi ale ţării”, spune preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), Vasile Barbu.

Acesta a acuzat-o pe Sorina Pintea, ministru al Sănătăţii, că nu cunoaşte sistemul, motiv pentru care sunt făcute „investiţii mari în spitale cu puţini pacienţi”, nereuşind să se prioritizeze eficient cheltuielile.

În replica, ministrul Sănătăţii a afimat: „Domnul Barbu ar trebui să vadă că există un ordin de ministru care prioritizează modalitatea de repartizare a fondurilor pentru investiţii şi că există comisie la nivelul Ministerului, mai mult decât atât, anul acesta am cerut DSP să ne trimită listele prioritizate după ce au văzut ce se întâmplă în judeţe.

Din punctul meu de vedere fiecare pacient merită să fie tratat corect şi are nevoie de cele mai bune mijloace de diagnosticare. Nu există mulţi pacienţi sau puţini pacienţi, există pacienţi, iar domnul Barbu ca şi preşedinte al unei asociaţii de pacienţi ar trebui să ştie asta”, a afirmat Sorin Pintea.

Scandalurile legate de finanţarea primăriilor şi falimentul invocat de primarul general la nivelul administraţiei, s-au resimţit anul acesta şi la nivelul spitalelor.

“Anul acesta nu au dat bani pentru că n-au prea avut şi am înteles de ce, pentru că bugetul Primăriei Capitalei a fost diminuat cu mult, chiar mai mult decât se preconiza, înteleg că sunt într-o criză de finanţare.”, spune Barbu.

Este adusă din nou în discuţie criza medicamentelor şi a materialelor sanitare. Iar reprezentantul asociaţiei de protecţie a pacienţilor arată cu degetul spre ministerul Sănătăţii.

„De exemplu, Spitalul Floreasca are costuri foarte mari pe cazuri complexe, dar sunt plătiţi ( medicii, n.r) mai puţin decât ar trebui. De multe ori nu acoperă costurile directe şi ţii spitalul într-o criză financiară permanentă. Au criză de medicamente, de materiale sanitare, fac eforturi deosebite, găsesc întotdeauna soluţii cu derogare de la actul medical pentru că nu au ce le trebuie, ceea ce nu este corect pentru pacienţi, pentru că Ministerul Sănătăţii nu se implică”, spune preşedintele ANPP.

“Crize ale medicamentelor există de foarte mulţi ani(...) eu cred că din 2018 am luat cele mai multe măsuri ca să împiedicăm acest lucru, am făcut corecţia preţurilor, am mărit BAT-ul care nu s-a mai majorat din 2012, corecţia preţurilor s-a făcut de două ori în ultimii opt ani, sunt lucruri pe care le-am mişcat. Am făcut acea comisie pentru clowback şi o discutăm, deci sunt chestiuni evidente”, vine replica ministrului Sănătăţii.

Viorel Huşanu, liderul SANITAS Bucureşti spune că managerii de spitale sunt într-o situaţie şi mai complicată de la majorarea salariilor medicilor. Faptul că managerii au fost obligaţi să suporte cheltuielile survenite în urma majorărilor salariale ale angajaţilor, măsură aplicată de la 1 ianuarie 2019, din banii proveniţi din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate a dus la situaţia în care cheltuielile pentru salarii au o pondere de 80-90% din buget, restul de 10-20% rămânând pentru medicamente şi materiale sanitare. „10, 20 de procente nu sunt suficiente pentru a asigura un act medical de calitate”, a spus preşedintele SANITAS.

Potrivit aceleiaşi surse, măsura luată prin Ordonanţă de Urgenţă în luna mai, în contextul transferării cheltuielilor de la bugetul de stat prin Casa de Asigurări de Sănătate pe act adiţional separat, va duce la o economie nesemnificativă în sensul asigurării unui act medical de calitate. 

Liderul SANITAS a precizat că, în ceea ce priveşte modul în care pacienţii din spitalele Capitalei sun trataţi, vorbim de o imagine de ansamblu care înglobează două extreme.„Sunt situaţii în care, într-adevăr, pacienţii aşteaptă cu orele, în care pacienţii se simt într-adevăr discriminaţi pentru că încă se internează, încă se repartizează pe saloane în mod preferenţial, dar sunt situaţii în Bucureşti unde salariaţii din spitalele mari se poartă excepţional şi sunt singurii din România care pot salva vieţi”.

În ultimii 10 ani, Spitalul Gomoiu şi Foişor au fost ridicate de la zero în Capitală.