STUDIU. Impactul coronavirusului pe termen lung asupra persoanelor în vârstă

Medicii coordonează acest studiu, în contextul în care există pacienţi, în vârstă, care nu au murit din cauza infecţiei şi s-au vindecat miraculos, relatează FranceInfo3.

 

„Acesta este un studiu observaţional, ideea este să găsim factorii predictivi ai mortalităţii precoce la spital şi factorii asociaţi ai mortalităţii la trei luni, pentru că există o mortalitate diferită în urma unui episod de boală acută gravă. Alt aspect fundamental este încercarea de a arăta că la supravieţuitori există un impact funcţional, iar cei care supravieţuiesc nu se ridică neapărat, în sensul funcţionalităţii, al mersului. Şi că se produce, aşadar, dependenţă”, a declarat profesorul Gavazzi, un profesor de geriatrie la CHU de Grenoble Alpes şi un specialist în infecţii. „După trei luni, fie îţi recuperezi funcţionalitatea, fie nu” o recuperezi, a subliniat clinicianul.

 

Funcţionalitatea, după spusele medicilor se referă la modul în care persoanele îndeplinesc activităţi uşoare şi de bază ale rutinei, cum ar fi ridicarea din pat sau fotoliu, mersul, mersul la toaletă, mâncatul, spălatul, îmbrăcatul, dar şi îndepliniera unor actitivăţi mai complexe, cum ar fi cumpărăturile, gestionarea finanţelor, telefonia, de a avea o viaţă socială.

Mai multe spitale din Franţa s-au angajat în îndeplinirea acestui studiu printre care majoritatea sunt centre spitaliceşti universitare cum ar fi Amiens, Nantes, Lyon, Rennes, Caen, Poitiers, Bordeaux, Dijon, Nîmes, Montpellier, Nancy, Nice, Reims, Antilles, la Paris CHU Pitié-Salpétrière şi Saint-Antoine şi centre spicaliceşti ca, Versailles, Roche-sur-Yon, Gap, Mont-de-Marsan, Le Havre, Périgueux, Blois, Perpignan.