2022, anul protestelor în care oamenii au spus "NU DICTATURII". De la "protestele foilor albe" din China la "protestele anti-hijab" din Iran

Kazahstan - proteste împotriva corupţiei 

Anul 2022 a debutat cu protestele sângeroase din Kazahstan. În perioada 2 ianuarie - 11 ianuarie, din cauza preţurilor crescute la gaze şi  corupţiei, zeci de mii de manifestanţi au ieşit în stradă. 

La Almaty au fost 6.000 de protestatari care au cerut demisia preşedintelui Kassym-Jomart Tokayev, rezultând haos, ciocniri violente cu forţele de ordine şi jafuri în masă. Preşedintele a impus stare de urgenţă care a intrat în vigoare din 5 ianuarie. 

Nazarbayev, fostul preşedinte al ţării, a demisionat de la conducerea Consiliului de Securitate. Prim-ministrul Askar Mamin şi-a dat demisia şi a fost restabilit plafonul la preţul combustibilului timp de 6 luni. 

Forţele armate ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă condusă de Vladimir Putin au asigurat sprijin regimului Tokayev, rezultând 208 de morţi şi 9.900 de persoane arestate. 

Rusia - proteste împotriva războiului 

După invadarea Ucrainei, în peste 50 de oraşe au ieşit la protest zeci de mii de oameni, inclusiv membri din partidele alfate în opoziţie (Partidul Comunist, Partidul Monarhist, Partidul Piraţilor), susţinători ai Casei Romanov, susţinătorii lui Navalny, uniunile studenţeşti,  activişti anti-război, mişcările feministe, anarhişti etc. 

Majoritatea ruşilor au ieşit să protesteze din cauza situaţiei economice din cauza sancţiunilor internaţionale. 

Au fost scandate sloganuri precum "Oameni, treziţi-vă!”, „Nu Războiului”, „Putin este mizerabil". 

Steagul alb-albastru-alb şi panglica verde au devenit embleme ale mişcării ruseşti anti-război. 

Rapperul rus Oxxxymiron a anunţat o serie de concerte caritabile în afara Rusiei, intitulate „Ruşii împotriva războiului” , iar banii încasaţi au fost donaţi ONG-urilor care ajută refugiaţii ucraineni .

Cântăreţul rock rus Yuri Shevchuk a fost urmărit penal după ce a vorbit împotriva războiului din Ucraina la un concert la Ufa. 

Artista rusă Alexandra Skochilenko a fost arestată pentru că a înlocuit etichetele de preţ în supermarketuri cu mesaje împotriva războiului

De la începutul invaziei, peste 300.000 de ruşi au fugit din ţară,  în special cetăţeni care se opun războiului  ca răspuns la represiunea din ce în ce mai mare şi la zvonurile privind înrolarea şi legea marţială promulgate de Putin.

Protestele au fost întâmpinate cu o represiune pe scară largă din partea autorităţilor ruse. Potrivit OVD-Info , cel puţin 14.906 de persoane au fost reţinute în perioada 24 februarie - 13 martie.

După ce Putin a anunţat o mobilizare parţială ce viza doar rezerviştii militari la 21 septembrie, peste 2.000 de persoane au fost reţinute la protestele de stradă, inclusiv jurnalişti ce le prezentau. Multe dintre persoanele reţinute au fost înrolate cu forţa şi trimise în Ucraina fără instrucţie militară. 

Iran - proteste împotriva hijab-ului şi violenţei împotriva femeilor 

O serie continuă de proteste şi tulburări civile împotriva guvernului Iranului a început la Teheran la 16 septembrie 2022 , ca reacţie la moartea tinerei de 22 de ani pe nume Mahsa Amini  care fusese arestată de către Patrula de îndrumare pentru purtarea unui hijab „impropriu”. Potrivit martorilor oculari, Amini fusese bătută sever de ofiţerii Patrulei Morale. 

Protestele s-au extins rapid din oraşul natal al lui Amini, Saqqez, în alte oraşe din provincia Kurdistan şi în alte provincii din Iran.   

Ca răspuns la aceste demonstraţii, începând cu 19 septembrie, guvernul iranian a implementat opriri regionale ale accesului la internet. 

Pe măsură ce protestele au crescut, a fost impusă o întrerupere la scară largă a internetului , împreună cu restricţii la nivel naţional asupra reţelelor sociale.  Mulţi manifestanţi au strigat "Moarte dictatorului Khamenei". 

Liderul Suprem Ayatollah Ali Khamenei a catalogat tulburările larg răspândite drept revolte şi  „război hibrid” provocat de state străine şi dizidenţi din străinătate.

Femeile, dar şi elevele,  au jucat un rol cheie în demonstraţii. În timp ce protestele majore anterioare, care au fost înăbuşite violent de guvernul iranian, s-au concentrat pe rezultatele alegerilor sau pe probleme economice, protestele din 2022, pe lângă  militarea pentru drepturilor femeilor, au avut o cerere principală: răsturnarea Republicii Islamice. 

Protestele au fost cea mai mare ameninţare la adresa guvernului de la revoluţia islamică din 1979 , potrivit The Guardian.   

Potrivit organizaţiei non-profit Iran Human Rights , la 22 noiembrie 2022 , cel puţin 416 persoane, inclusiv 51 minori sub 18 ani, au fost ucise ca urmare a intervenţiei forţelor de ordine care a folosit gaze lacrimogene şi arme cu muniţie letală. 

Peste 900 de persoane au fost rănite şi alte 16.000 au fost arestate. 

China - proteste împotriva sistemului draconic de restricţii pandemice 

O serie de proteste împotriva restricţiilor pandemice a început în China continentală, la 15 noiembrie 2022.   

Protestele au început ca răspuns la măsurile luate de guvernul chinez pentru a preveni răspândirea COVID-19 în ţară , inclusiv implementarea unei politici zero-COVID .

Nemulţumirea faţă de regim a crescut de la începutul pandemiei după ce tot mai mulţi oameni au fost încuiaţi în case, pierzându-şi locurile de muncă şi lăsându-i în imposibilitatea de a cumpăra alimente şi produse de strictă necesitate. 

În timp ce protestele la scară mică au început la începutul lunii noiembrie, tulburări civile la scară largă au izbucnit în urma unui incendiu mortal în Ürümqi care a ucis zece persoane încuiate. 

Protestatarii au cerut încetarea politicii guvernului de zero COVID şi a blocajelor care sunt adesea impuse brusc şi fără avertisment.

Regimul Xi Jinping este considerat cel mai brutal de la Mao Zedong încoace din cauza persecuţiilor etnice împotriva uigurilor şi budiştilor din Tibet, din cauza reprimării violente a protestelor din Hong Kong, a furtului tehnologic şi spionajului practicat în occident, dar şi acuzaţiile unor conspiraţionişti şi a unor oficiali privind neglijenţa guvernului chinez cu care a tratat focarul de COVID din Wuhan şi testarea armelor biologice. 

Protestatarii manifestează cu foi albe şi cer încheierea politicii zero-COVID, libertate de exprimare, demisia lui Xi Jinping
 şi dezmembrarea Partidului Comunist Chinez. Numărul manifestanţilor arestaţi şi ucişi nu a fost raportat public.