21 august 1968 - Sovieticii invadează Cehoslovacia pentru a stopa ,,Primăvara de la Praga", rezultând 137 de civili ucişi

1968 - cel mai groaznic an de după Al Doilea Război Mondial 

Dacă credeai că 2020-2023 sunt cei mai grei ani de la Al Doilea Război Mondial încoace, te înşeli. 

Chiar azi, Cehia marchează 55 de ani de când trupele din Pactul de la Varşovia conduse de sovietici au invadat ţara pentru a zdrobi cu brutalitate mişcarea de reformă a Primăverii de la Praga

Potrivit unei relatări de pe Kyiv Post, soarta primăverii de la Praga a fost  hotărâtă într-o toaletă slovacă prin cooperarea unui ucrainean trădător şi a lui Rusyn care îşi slujeau stăpânii ruşi de la Moscova..

Acum 55 ani, Războiul Rece era în plină desfăşurare între blocul capitalist şi blocul comunist. Erau războaie, cursa a înarmării nucleare, crize sociale şi pandemie..... la fel ca în zilele noastre. 

1968 a fost unul dintre cei mai groaznici ani postbelici, până să fie surclasat de anul 2020 când a debutat pandemia de coronavirus şi inflaţia la nivel global, respectiv de anul 2022, când Rusia a invadat şi bombardat Ucraina la scară largă, rezultând tensiuni între NATO şi Kremlin. 

1968 a fost anul când SUA erau implicate într-un război sângeros din Vietnam pe durata ofensivei Tet. În ianuarie, trupele americane erau  copleşite la Khe Sanh de valurile succesive ale armatei nord-vietnameze comuniste şi a trupelor Viet Cong, sprijinite de URSS şi China. Preşedintele american Lyndon B.Johnson ordona bombardamente intensificate cu napalm asupra zonelor civile din Vietnamul de Nord. 

Pe 4 aprilie, activistul Martin Luther King pentru drepturile americanilor de culoare a fost asasinat, iar violenţele rasiale au crescu la număr. 

SUA se aflau într-o criză economică tăcută - inflaţia crescuse pentru că administraţia democrată a lui Lyndon B. Johnson cheltuia foarte mulţi bani pe intervenţia militară din Vietnam, precum şi pe programul de reforme sociale pe plan intern, unoscut ca ,,Marea Societate". 

În Franţa, la Bordeaux, în luna mai 1968, au izbucnit proteste violente împotriva preşedintelui francez Charles de Gaulle,  organizate de opoziţia socialistă condusă de Francois Mitterand şi de organizaţiile studenţeşti. Aceştia se opuneau capitalismului şi consumerismului, rezultând distrugeri, peste 800 de persoane rănite şi peste 1000 de persoane arestate, dar şi alegeri legislative anticipate. 

Iar pe 13 iulie 1968, a izbucnit pandemia de gripă  sau gripa de Hong Kong care a dus la 1-4 milioane de decese la nivel global până la finalul anului 1969. 

În octombrie, când Mexico City a găzduit Jocurile Olimpice, au rezultat proteste studenţeşti violente, soldate cu un masacru cu 400 de decese. 

În China Mao Zedong a declanşat ,,febra mango", a ordonat uciderea în masă a vrăbiilor care a provocat foamete, iar revoluţia culturală derulată a dus la 30 milioane de morţi în decurs de 10 ani. 

Dar evenimentul care a captat cea mai mare atenţie a fost Primăvara de la Praga. 

Primăvara de la Praga - comunism cu faţă umană 

Primăvara de la Praga, care a presupus o serie de proteste în masă şi reforme de liberalizare în Cehoslovacia, a durat între 5 ianuarie şi 21 august 1968. 

Primăvara de la Praga a fost condusă de Alexander Dubček, care a devenit prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia în ianuarie 1968. Dubček a promovat o serie de măsuri pentru a democratiza sistemul politic şi social, cum ar fi libertatea presei, libertatea de exprimare, libertatea de asociere, descentralizarea puterii, reforma economică şi recunoaşterea autonomiei Slovaciei.

Aceste reforme au fost menite să creeze un „comunism cu faţă umană”, care să respecte valorile umaniste şi naţionale ale poporului cehoslovac.

Primăvara de la Praga a fost primită cu entuziasm de mulţi cehoslovaci, care au sperat la o viaţă mai bună şi mai liberă, inclusiv să ascultă Beattles, să mănânce pizza şi burgeri, să poarte blugi şi geci de piele sau să-şi facă tunsori şi coafuri îndrăzneţe după model vestic.

Reformele au stimulat şi o efervescenţă culturală, care s-a manifestat prin apariţia unor opere literare, artistice şi cinematografice critice faţă de regimul comunist.

De asemenea, Primăvara de la Praga a avut un impact asupra altor ţări din blocul comunist, care au început să se întrebe dacă ar putea urma exemplul cehoslovac. În special, mişcarea disidentă din Polonia, cunoscută sub numele de KOR (Comitetul pentru Apărarea Muncitorilor), s-a inspirat din Primăvara de la Praga. 

Invazia sovietică 

Cu toate acestea, Primăvara de la Praga a fost privită cu îngrijorare şi ostilitate de liderii sovietici, care se temeau că reformele cehoslovace ar putea submina unitatea şi stabilitatea blocului comunist. Ei au considerat că Dubček a depăşit limitele admise ale socialismului şi că a pus în pericol securitatea şi interesele URSS.

După mai multe încercări eşuate de a-l convinge pe Dubček să renunţe la reforme, liderul sovietic Leonid Brejnev a ordonat invazia sovietică a Cehoslovaciei în noaptea de 20 spre 21 august 1968.

Aproximativ 400.000 de soldaţi sovietici, plus 80,000 de militari din alte trei ţări membre ale Pactului de la Varşovia (Polonia, Ungaria şi Bulgaria), cu sprijinul Cubei lui Fidel Castro, al Vietnamului de Nord condus de Ho Chi Minh şi al Coreii de Nord condusă de Kim Il Sung,  au intrat în Cehoslovacia cu 6300 de tancuri şi 800 de avioane, în timp ce România şi Albania au refuzat să participe.

Invazia sovietică a întâmpinat o rezistenţă paşnică din partea populaţiei cehoslovace, care a protestat prin greve, manifestaţii şi plasarea unor bariere improvizate pe străzi. Invazia a provocat moartea a 137 de civili şi rănirea altor 500.

Uniunea Sovietică a pus capăt Primăverii de la Praga şi a restabilit controlul sovietic asupra Cehoslovaciei. 

Efecte şi reacţii 

Nicolae Ceauşescu, care era totuşi un dictator criminal ce conducea  România cu mână de fier, condamnase public intervenţia sovietică tocmai pentru a se distanţa de Kremlin şi pentru a se apropia mai mult de Washington, România devenind canalul mediator dintre Washington şi Pekin pentru negocierile de încetarea războiului în Vietnam în anii 70. 

Chiar şi Mao Zedong, liderul Chinei comuniste, şi Tito, dictatorul Iugoslaviei, au condamnat invazia sovietică şi au oferit suport diplomatic Cehoslovaciei. China şi URSS erau certate de la ruptura sino-sovietică din 1961 şi chiar au avut altercaţii militare la frontiere.  

Statele Unite şi NATO au ignorat în mare măsură situaţia din Cehoslovacia, căci nu există indicii că ar fi căutat în mod public o alianţă cu guvernul cehoslovac.

Preşedintele Lyndon B. Johnson era prea implicat în Războiul din Vietnam şi avea dificultăţi pe plan social.

De asemenea, încerca să încheie un tratat de control al armelor cu sovieticii, SALT, pentru a preveni orice escaladare către un război atomic.  

Dubček a fost forţat să semneze Protocolul de la Moscova, prin care accepta să anuleze reformele şi să se supună directivei sovietice. 

A fost demis din funcţie în aprilie 1969 şi înlocuit cu Gustáv Husák, care a iniţiat o perioadă de „normalizare”, adică de reprimare a oricărui semn de opoziţie sau disidenţă. Mulţi dintre cei care au participat sau susţinut Primăvara de la Praga au fost arestaţi, demişi din funcţii, expulzaţi din partid sau obligaţi să emigreze.

Cenzura presei şi culturii a fost reintrodusă şi orice referire la Primăvara de la Praga a fost interzisă.

Primăvara de la Praga a fost un moment istoric de mare importanţă pentru Cehoslovacia şi pentru Europa. A fost o încercare curajoasă de a reforma comunismul şi de a-l face mai compatibil cu valorile umane şi democratice.

A fost o expresie a dorinţei poporului cehoslovac de a-şi afirma identitatea naţională şi de a-şi revendica drepturile civile.

A fost o sursă de inspiraţie pentru alte mişcări de opoziţie din blocul comunist, care au continuat să lupte pentru libertate şi democraţie.

A fost, de asemenea, o tragedie, care a arătat brutalitatea şi intoleranţa regimului sovietic faţă de orice formă de disidenţă sau diversitate. Primăvara de la Praga rămâne un simbol al speranţei şi al rezistenţei în faţa opresiunii.