„După părerea mea, nu”, a răspuns vicepreşedinta Comisiei Europene, întrebată dacă a locui în tabere ilegale şi a cerşi pe străzi reprezintă o tulburare a ordinii publice. „Însă tribunalele naţionale trebuie să spună asta”, a adăugat ea.
Reding a declanşat în septembrie o dispută cu Parisul, suspectat de discriminare faţă de romi.
„Am acţionat în felul meu: clar, precis şi fără ambiguitate. Nu am regrete, cu atât mai puţin am motive să mă scuz”, a precizat Reding, exprimându-şi speranţa că disputa „va fi servit la două lucruri”.
„În primul rând, că dreptul francez va include de acum garanţii procedurale (…) privind libera circulaţie a cetăţenilor europeni, care nu fuseseră încă transpuse” în dreptul naţional.
„În al doilea rând, trebuie văzută realitatea: romii constituie o minoritate de 10-12 milioane de persoane, cetăţeni europeni care trăiesc într-o sărăcie extremă” şi care sunt obiectul discriminării, a afirmat comisarul european.
Franţa a desfiinţat sute de tabere ilegale care adăposteau romi şi a repatriat de la începutul anului peste 8.000 de cetăţeni români şi bulgari.
Ulterior, Franţa a scăpat de o procedură de infringement, pentru aplicare insuficientă a directivei europene din 2004 privind libera circulaţie a cetăţenilor în UE.
„Franţa rămâne sub supraveghere. Continuăm să examinăm dosarele pe care ni le-au transmis autorităţile franceze”, a avertizat Reding.