30 de ani de la asasinarea judecătorului antimafia Giovanni Falcone. Ce a spus ministrul Justiţiei din România

„Giovanni Falcone, un model necesar” - pe asta s-a bazat discursul ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, cu ocazia comemorării a 30 de ani de la asasinarea judecătorului antimafia Giovanni Falcone

„În urmă cu 30 de ani, pe 23 mai 1992, Giovanni Falcone a fost ucis împreună cu soţia sa, Francesca Morvillo (ea însăşi magistrat), şi trei poliţişti, Rocco Di Cillo, Antonio Montinaro, Vito Schifani, în Capaci, pe autostrada dintre Aeroportul Internaţional Palermo şi oraşul Palermo. Maşina în care călătoreau a fost aruncată în aer de o bombă care fusese plasată într-un şanţ săpat pe marginea drumului. La mai puţin de două luni după colegul său Giovanni Falcone, Paolo Borsellino, magistrat italian anti-Mafia, a fost asasinat în Palermo, cu o maşină-capcană. Suntem astăzi aici pentru a onora munca şi sacrificiul suprem al acestor eroi în slujba legii. Suntem astăzi aici pentru munca lor neobosită pentru triumful legii şi întărirea statului ca instrument funcţional în beneficiul cetăţenilor. Nu există cale mai sigură pentru protejarea drepturilor cetăţenilor şi consolidarea statului, decât respectul legilor democratic adoptate. Astăzi, după 30 de ani de la asasinarea lui Giovanni Falcone, când asistăm în lume la o teribilă încleştare între democraţie şi autoritarism, după cum spunea recent şi preşedintele SUA, munca, lupta şi sacrificiul magistratului Giovanni Falcone ne apar în faţă cu şi mai mare măreţie, înţelegem şi mai bine că Falcone nu a fost doar un magistrat devotat legii, a fost un vizionar şi un adevărat om de stat, cu o înţelegere profundă a sensului muncii sale, dincolo de marginile unei anchete, a unui dosar sau ale unui proces”, a spus Predoiu.

Ministrul român al justiţiei a mai spus că el crede că aceasta este cea mai importantă lecţie pe care a oferit-o Falcone lumii, nu numai Italiei, întregii magistraturi ca profesie, tuturor celor care servesc legea: „sensul muncii unui magistrat este întărirea statului prin lege şi, prin aceasta, protejarea cetăţenilor”.

„Legătura dintre magistratură şi cetăţeni se face prin lege şi prin aplicarea ei profesionistă, caz cu caz, anchetă cu anchetă, proces cu proces. În cuvintele sale, într-un interviu, Falcone sublinia direct efectul muncii magistratului pentru întărirea statului de drept, prin opoziţie cu Statul – mafie: „… am mai clar în minte noţiunea de Stat… Am înţeles din confruntarea mea cu Statul – mafie cât de funcţional şi eficace este acesta…, cât de necesar este de a-l cunoaşte perfect, pentru a-l putea combate mai bine.” Puterea Statului-mafie, spunea în continuare Falcone, „nu mă împiedică să am încredere în Stat, aşa cum este el organizat, cu toate erorile şi aproximaţiile sale, şi în statutul său de Stat de drept. Sunt, din contră, convins că absenţa unui Stat, perfect organizat în interior, poate provoca exact situaţii de genul celor din Sicilia, cu următoarele caracteristici: revendicarea unei dualităţi – a societăţii şi a Statului, replierea spre o organizare de familie, grup sau clan… Tocmai împletirea între încălcarea legilor şi violenţa primitivă a creat fenomenul mafia. Dacă ne gândim bine, mafia, în esenţa ei, nu reprezintă nimic altceva decât expresia unei nevoi de ordine, deci de Stat”. Falcone ne-a spus şi cum trebuie dusă această luptă: „Totul poate fi obţinut nu doar cu un arsenal legislativ, ci mai ales cu o implicare totală, de fiecare zi. Fără teribilisme. Fără diletantisme. Atunci când reprezinţi Unitatea şi autoritatea de Stat pe domeniile inamicului, ai datoria sfântă de a părea invulnerabil”. Implicit, o altă lecţie puternică oferită de magistratul Falcone a fost aceea a forţei profesionalismului. El a reuşit o anchetă şi o inculpare istorică a sute de mafioţi, devoalând Italiei de atunci şi lumii întregi amploarea fenomenului, plecând de la o anchetă individuală în care şi-a demonstrat profesionalismul complet”, a mai spus ministrul predoiu.

Predoiu a mai vorbit despre capul mafiot Tomasso Buscetta, care i s-a confesat şi i-a mărturisit lui Falcone, şi nu unui alt magistrat, pentru că a fost impresionat de profesionalismul acestuia.

Falcone cunoştea fenomenul mafiot pentru că îl studiase cu răbdare ani de zile, pentru că a observat în ani de zile de anchetă modul de gândire şi de acţiune al mafiei. Şi a făcut-o cu mijloacele epocii, fără dotările şi informaţiile extraordinare care stau astăzi la dispoziţia magistraţilor şi poliţiştilor. Prin profesionalismul său, magistratul Falcone s-a făcut respectat de mafiotul Buscetta, iar acesta a fost motivul declanşator al mărturisirilor făcute de mafiot, care au revelat o serie de secrete ale mafiei neştiute până atunci.

Falcone înţelesese importanţa competenţei depline în lupta cu mafia.

„Citez din nou, „bătălia contra Cosei Nostra este complexă şi presupune, în afara unei solide specializări în materie de crimă organizată, cunoştinţe temeinice în domeniul sociologiei şi antropologiei. (…) Statul are toate mijloacele pentru a combate mafia. (…) Atât cadrul, cât şi structurile există din belşug. Trebuie antrenaţi numai oameni competenţi din punct de vedere profesional pentru a le face să funcţioneze”. Şi trebuie adăugat şi imperativul educaţiei tinerei generaţii în spiritul acestor valori. Gesualdo Bufalino (scriitor italian) spunea „mafia va fi învinsă de o armată de învăţători”. O ţară educată este o ţară care are arme mai puternice pentru a combate corupţia. Din lunga serie de lecţii oferite de Falcone, aş menţiona-o şi pe aceea a modestiei. El spune simplu: „Nu sunt Robin Hood; nici măcar un Kamikaze; cu atât mai puţin un misionar. Nu sunt decât un servitor al Statului care activează într-un teritoriu ostil”. În sfârşit, vizionarismului lui Giovanni Falcone nu îi putea scăpa importanţa angajamentului şi sprijinului politic şi civic pentru statul de drept. Din nou, în cuvintele sale: „Legile nu servesc la nimic dacă nu sunt însoţite şi de o puternică angajare politică. Iar aceasta nu se va întâmpla decât atunci când ţara întreagă va fi conştientă de necesitatea de a combate crima organizată””, a mai spus Cătălin Predoiu, în discursul său.

Predoiu a mai spus că dincolo de discursuri şi omagieri, felul cel mai simplu în care poate fi cinstită munca acestui om şi a tuturor celor care l-au urmat, unii păşind pe aceeaşi cale a sacrificiului suprem, ar fi ca fiecare, în funcţia sa în stat, în magistratură, să îşi facă datoria, să urmeze calea profesionalismului, încrederii în lege şi stat, calea muncii neobosite şi a prevalenţei competenţei în dauna diletantismului.

„Dacă ar fi să traduc pentru noi, cei de astăzi, care ne-am asumat astfel de funcţiuni în stat şi magistratură, aş spune simplu că nu trebuie să ne întrebăm prea mult ce este de făcut pentru a combate criminalitatea, e de ajuns să urmăm exemplul lui Falcone, un magistrat şi un om de stat model. Magistraţi, poliţişti, oameni politici, diplomaţi, avem împreună multe lucruri de făcut în cooperare, în limita competenţelor legale, pentru a combate infracţionalitatea şi pentru a le aplica legea infractorilor, chiar şi atunci sau cu atât mai mult atunci când ei fug de ea, când fug de aplicarea unei decizii judecătoreşti din România. Cooperarea internaţională trebuie să fie mai eficace în această privinţă şi să facem aplicată legea uniform pe tot cuprinsul Uniunii Europene, iar România şi Italia, tocmai prin profunzimea şi nuanţarea legăturilor culturale, pot consolida această colaborare. Nu există un fel mai potrivit de a cinsti memoria magistraţilor Giovanni Falcone, Francesca Morvillo, Paolo Borsellino şi a poliţiştilor Rocco di Cillo, Antonio Montinari, Vito Schifani, decât să ne facem datoria”, a mai spus Predoiu.