31 iulie 30 î.Hr. - Romanii anexează Egiptul. Cleopatra şi Marc Antoniu se sinucid, iar Octavian îşi ia numele de ,,Augustus"

Bătălia de la Actium, Bătălia de la Alexandria şi moartea lui Marc Antoniu şi a Cleopatrei sunt unele dintre cele mai dramatice şi semnificative evenimente din istoria Romei şi Egiptului antic.
Ele au marcat sfârşitul Republicii Romane şi ascensiunea Imperiului Roman sub Octavian, care mai târziu a devenit Augustus, primul împărat.
Ele au marcat, de asemenea, sfârşitul dinastiei Ptolemaice care a condus Egiptul încă de pe vremea lui Alexandru cel Mare.

1493 afișări

Imaginea articolului 31 iulie 30 î.Hr. - Romanii anexează Egiptul. Cleopatra şi Marc Antoniu se sinucid, iar Octavian îşi ia numele de ,,Augustus"

Public Domain - Reginald Arthur

Bătălia de la Actium

Bătălia de la Actium a fost purtată la 2 septembrie 31 î.Hr., în Marea Ionică, lângă promontoriul Actium din Grecia. A fost o bătălie navală între flota lui Octavian, fiul adoptiv şi moştenitorul lui Cezar, şi flotele combinate ale lui Marcu Antoniu, fostul aliat şi rival al lui Cezar, şi Cleopatra, regina Egiptului şi iubita lui Antonie. Bătălia a fost punctul culminant al unui război civil care a izbucnit după asasinarea lui Cezar în 44 î.Hr., care a împărţit Roma în două facţiuni: una loială lui Octavian şi Senatului şi una loială lui Antoniu şi Cleopatrei.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria externe

Antoniu şi Cleopatra formaseră o alianţă politică şi romantică care ameninţa pretenţia lui Octavian la putere. Ei controlau, de asemenea, o mare parte din estul Mediteranei, inclusiv Egipt, Siria, Asia Mică şi Grecia.

Au adunat o flotă uriaşă, cu susţinerea a mai multor regi şi conducători aliaţi.

Octavian, pe de altă parte, şi-a asigurat poziţia în Italia şi provinciile vestice, cu ajutorul loialului său general Marcus Agrippa. De asemenea, a avut sprijinul majorităţii Senatului şi poporului roman după ce i-a citit testamentul lui Marc Antoniu în Senat. Testamentul era scandalos - nu este cunoscut clar conţinutul său, dar a generat motiv de război. Antoniu ar fi oferit probabil provinciile estice ale Imperiului Roman sub stăpânirea fiului Cleopatrei şi al lui Iulius Cezar, Cezarion.

Cele două tabere beligerante s-au ciocnit de mai multe ori în lupte şi asedii minore, dar bătălia decisivă a fost la Actium.

Antoniu şi Cleopatra şi-au staţionat flota într-un golf de lângă Actium, unde plănuiau să spargă blocada lui Octavian şi să fugă în Egipt. Flota lui Octavian era mai mică, dar mai agilă şi mai bine echipată decât a lui Antoniu. Agrippa a comandat aripa dreaptă a lui Octavian, în timp ce Octavian însuşi a comandat partea centrală.

Antoniu a comandat aripă stângă, în timp ce Cleopatra a rămas în urmă cu navele ei egiptene.

Bătălia a început dimineaţa, ambele părţi făcând schimb de foc de la artileria navelor lor - săgeţi şi pietre aprinse, lansate cu maşini de asediu numite ,,scorpioni" şi catapulte. Navele lui Antoniu erau mai mari şi mai grele, dar şi mai lente şi mai puţin manevrabile decât ale lui Octavian.

Agrippa a profitat de acest lucru şi a atacat aripa dreaptă a lui Antoniu, forţând-o să se retragă.

Antoniu a încercat apoi să depăşească centrul lui Octavian, dar a fost întâmpinat de o rezistenţă acerbă. Între timp, Cleopatra a văzut o oportunitate de a scăpa printr-o breşă din linia lui Octavian. Ea a ordonat navelor ei să ridice pânzele şi să fugă spre Egipt. Antoniu a văzut-o plecând şi a decis să o urmeze, abandonând flota şi armata sa.

Forţele lui Octavian au profitat de această şansă şi au atacat cu toată forţa navele rămase ale lui Antoniu.

Multe dintre navele sale s-au predat sau au fost capturate sau scufundate de flota lui Octavian

Bătălia de la Actium a fost o victorie decisivă pentru Octavian. El distrusese puterea navală a lui Antoniu şi îşi asigurase controlul asupra Mării Mediterane. Acum era gata să-i urmărească pe Antoniu şi Cleopatra în Egipt şi să-i nimicească.

Bătălia de la Alexandria

Bătălia de la Alexandria a fost purtată la 1 august 30 î.Hr., la Alexandria, Egipt. A fost o bătălie terestră între armata lui Octavian şi armata lui Antoniu care se retrăsese din Grecia după bătălia de la Actium.

Octavian i-a urmat pe Antoniu şi Cleopatra în Egipt cu armata şi marina sa.

A debarcat lângă Alexandria în iulie 30 î.Hr. şi a asediat oraşul atât de pe uscat, cât şi de pe mare. De asemenea, i-a trimis mesaje Cleopatrei, oferindu-i clemenţă dacă îl va trăda pe Antoniu. Cleopatra a refuzat să-şi abandoneze iubitul, dar a încercat şi să negocieze cu Octavian pentru siguranţa ei şi a copiilor ei.

Antoniu îşi pierduse majoritatea forţelor la Actium, dar mai avea câţiva soldaţi loiali în Egipt. A încercat să apere Alexandria de atacul lui Octavian, dar a fost depăşit numeric şi depăşit de armata superioară a lui Octavian. De asemenea, s-a confruntat cu dezertările unora dintre aliaţii săi, precum Irod, regele Iudeii.

La 1 august 30 î.Hr., Antoniu a decis să ia o poziţie finală împotriva lui Octavian în afara Alexandriei.

Şi-a condus cavaleria afară de la porţile oraşului şi a atacat infanteria lui Octavian. A realizat însă că nu poate să se pună cu legiunile disciplinate şi bine antrenate.

S-a retras în oraş, dar a descoperit că porţile fuseseră închise în urma lui de către oamenii săi, care s-au alăturat lui Octavian.

Demoralizat şi umplut de durere, încearcă să se sinucidă şi se înjunghie cu o sabie în burtă aşa cum era obiceiul în cazul generalilor romani înfrânţi şi căzuţi în dizgraţie.

Servitorii săi loiali îl transportă pe generalul însângerat cu un lift improvizat şi este introdus în mausoleul în care se adăpostise Cleopatra şi slujnicele ei

Marc Antoniu moare la scurt timp după ce pierde foarte mult sânge şi este îmbălsămat. Între timp, Cezarion este trimis de Cleopatra să fugă din ţară.

Sinuciderea lui Marc Antoniu şi a Cleopatrei

Moartea lui Marc Antoniu şi a Cleopatrei a fost actul final al tragicii lor poveşti de dragoste. De asemenea, a marcat sfârşitul Republicii Romane şi începutul Imperiului Roman.

Octavian a aflat curând despre moartea lui Antoniu şi unde se află Cleopatra. El şi-a trimis oamenii să o captureze în viaţă, sperând să o defileze ca trofeu în triumful său la Roma. El a vrut, de asemenea, să asigure Egiptul ca provincie a Romei şi să-i revendice bogăţia şi resursele.

Cezarion este căutat şi executat de soldaţii lui Octavian.

Legiunile mărşăluiesc în Alexandria şi înconjoară palatele şi mausoleul Cleopatrei.

Cleopatra ştia că nu mai avea nicio şansă să scape sau să-i reziste lui Octavian. De asemenea, ştia că el o va umili şi şi-ar ucide copiii dacă se preda.

A decis să-şi pună capăt vieţii în propriile condiţii, mai degrabă decât să devină prizoniera lui Octavian.

S-a îmbrăcat în hainele şi bijuteriile ei regale şi a pregătit un banchet în mausoleul ei. Ea a invitat două dintre servitoarele ei, Iras şi Charmion, să i se alăture. De asemenea, a introdus clandestin un coş cu smochine în mausoleu. Potrivit folclorului egiptean şi celui grec, Cleopatra s-ar fi sinucis după ce s-a lăsat muşcată de un şarpe veninos, aspidă.

Dar autorii antici ca Plutarh, Strabo şi Cassius Dio scriu că Cleopatra s-a otrăvit.

Ea i-a trimis o scrisoare lui Octavian, cerându-i să o îngroape împreună cu Antoniu în acelaşi mormânt. Slujitorii ei au făcut la fel. Toţi au murit repede.

Octavian a ajuns la mausoleu la scurt timp după moartea Cleopatrei. El a pătruns în mormânt şi a găsit-o întinsă pe o canapea de aur, îmbrăcată ca o regină, cu trupul lui Antoniu alături de ea. Servitorii ei erau şi ei morţi pe podea. A fost impresionat de curajul şi frumuseţea ei, dar şi frustrat de sfidarea ei.

El a ordonat ca Antoniu şi Cleopatra să fie îngropaţi împreună, aşa cum ceruse ea, potrivit autorilor antici. Dar mormântul nu a fost găsit niciodată şi este posibil ca cei doi să fi fost incineraţi pentru a nu fi onoraţi ca martiri de către populaţia locală din Egipt.

El i-a cruţat şi pe copiii lor, Cleopatra Selene, Ptolemeu Filadelfus şi Alexandru Helios. Ptolemeu se îmbolnăveşte şi moare în 29 î.Hr.

Cleopatra Selene este dată în căsătorie cu regele Juba al II-lea al Numidiei de către Augustus.

Despre Alexandru Helios nu se mai ştie nimic.

Augustus a anexat Egiptul ca provincie a Romei şi s-a întors în Italia cu armata şi marina sa.

El şi-a sărbătorit victoria asupra lui Antoniu şi Cleopatra cu un mare triumf la Roma în 29 î.Hr. Şi-a schimbat şi numele din Octavian în Augustus, adică „cel venerat”. El a devenit primul împărat al Romei şi a inaugurat o nouă eră de pace şi prosperitate pentru lumea romană.

Surse

Kara Conney - Când femeile conduceau lumea - Şase regine ale Egiptului, 2021
Stacy Schiff - Cleopatra: A Life, 2010

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: egipt,; cleopatra,; marcus antonius,; istorie

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Citește pe alephnews.ro: Fostul general al Ucrainei a declarat că „al treilea război mondial a început oficial”

Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Citește și: Rishi Sunak se pregăteşte să prezinte oportunităţile energetice din Marea Nordului

Citește și: China şi-a intensificat activitatea de spionaj în Germania. Oficialii sunt sfătuiţi să fie vigilenţi

Citește și: Zelenski: Forţele ucrainene recuperează terenul pierdut. Rusia, atac nocturn în Harkov

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.