CALENDAR ISTORIC  4 IULIE 1776 - Americanii îşi declară independenţa faţă de Imperiul Britanic

În 1774 s-a reunit primul congres continental la Philadelphia pentru a boicota mărfurile britanice şi pentru a solicita regelui britanic George al III-lea şi premierului britanic Lord North să abroge taxele. 

În aprilie 1775, la Lexington şi Concord s-au desfăşurat primele bătălii dintre coloniştii americani şi britanici.

În mai 1775 s-a reunit al doilea congres continental în Philadelphia, cu John Hancock ca preşedinte. 

În ianuarie 1776, Thomas Paine publică pamfletul Simţul Comun, unde îl ilustra pe regele britanic care refuza să fie un mediator, şi a invocat republicanismul ca alternativă la monarhie. 

În februarie 1776, Parlamentul britanic a instituit Actul de Prohibiţie, blocând porturile americane şi catalogând orice navă americană ca fiind ţintă inamică. 

Unul dintre cei mai mari susţinători ai independenţei, avocatul John Adams  din Massachusetts, a depus efort pentru a convinge cât mai multe delegaţii din colonii să voteze pentru separarea de Imperiul Britanic. 

Declaraţia de Independenţă a fost scrisă de omul de stat Thomas Jefferson din Virginia, Benjamin Franklin din Pennsylvania, John Adams şi de Comitetul celor Cinci. Declaraţia a fost aprobată în Congres pe 2 iulie, tipărită pe 4 iulie, dar semnată în august.  

Thomas Jefferson voia abolirea sclaviei, dar Georgia şi Carolina de Nord ameninţau că nu vor mai vota în favoarea declarării independenţei, cele două colonii făcând profit masiv în comerţul cu sclavi. Prin urmare, Jefferson a fost nevoit să şteargă pasajul ce menţiona abolirea sclaviei, fiind cel mai mare compromis politic din istoria SUA. Chiar dacă multe delegaţii din nord susţineau abolirea sclaviei, mai mulţi politicieni americani, inclusiv Thomas Jefferson, au deţinut sclavi de culoare. 

Delegaţiile din coloniile New York, New Jersey, Maryland, Pennsylvania, Delaware, Carolina de Sud şi Carolina de Nord. 

Pe 10 mai, Congresul a adoptat o rezoluţie care a fost promovată de John Adams şi Richard Henry Lee pentru a chema coloniile la declararea independenţei şi formarea de guverne locale. Rezoluţia a fost adoptată în unanimitate şi a fost susţinută de John Dickinson din Pennsylvania, unul dintre liderii formaţiunilor anti-independenţă din Congres. 

John Dickinson voia independenţă, dar nu voia pe calea războiului. 

Pe 15 mai au fost mai multe dezbateri în preambul, dar patru colonii au votat înpotrivă, iar delegaţia din Maryland a părăsit congresul în semn de protest. În aceeaşi zi, Convenţia din Virginia a pregătit scena pentru declaraţia oficială de independenţă a congresului. Nici pe 10 iunie nu s-a ajuns la un consens, delegaţiile ameninţând că se vor retrage. 

Pe 14 iunie, adunările legislative din New Hampshire şi Delaware au autorizat delegaţiile să voteze pentru declararea independenţei. Pe 21 iunie a decis şi New Jersey. 

Pe 28 iunie, Maryland a decis să voteze favorabil. New York s-a abţinut, deşi congresul provincial din New York aproape că a decis să voteze favorabil, dar evacuarea oraşului New York City din cauza asaltului forţelor britanice l-a determinat să transmită delegaţiei să aştepte.

La 1 iulie, s-a reluat dezbaterea. John Dickinson a vrut să amâne decizia, argumentând că Congresul nu ar trebui să-şi declare independenţa fără a se asigura că va încheia o alianţă străină şi a finaliza Articolele Confederaţiei.  

Pennsylvania şi Carolina de Sud au votat împotrivă, New York s-a abţinut, Delaware nu a votat. Celelalte delegaţii ale celor nouă colonii au votat favorabil. Rezoluţia trebuia votată în Congres, dar un membru al Carolinei de Sud a cerut votarea în unanimitate şi amânarea votului. 

Pe 2 iulie, Carolina de Sud a votat pentru independenţă. Din delegaţia celor cinci membrii ai coloniei Pennsylvania, Dickinson s-a abţinut, votând ceilalţi trei la doi în favoarea independenţei. 

Delegaţia coloniei New York s-a abţinut.  Până la urmă, rezoluţia Lee a fost adoptată cu 12 voturi şi o abţinere în ziua de 2 iulie. 

John Adams i-a scris soţiei sale că 2 iulie va fi o mare sărbătoare americană ce va fi celebrată cu spectacole, paradă, jocuri, sporturi, arme, clopote, focuri de artificii, de la capătul la altul al acestui continent pentru totdeauna. Sărbătoarea independenţei ar fi trebuit să fie 2 iulie. 

Dar formularea declaraţiei de independenţă a fost aprobată pe 4 iulie 1776 şi trimisă la tipografie pentru publicare, adoptată la reuniunea celui de-al doilea congres continental de la Pennsylvania State House din Philadelphia, acum numită Independence Hall.  

Şi astfel, 4 iulie a devenit ziua naţională a Statelor Unite ale Americii. 

Cele 13 colonii au devenit state suverane şi independente care nu mai erau supuse stăpânirii colonialismului britanic. 

Cei 56 de semnatari ai declaraţiei au devenit cunoscuţi în istorie ca Părinţii Fondatori ai Naţiunii Americane. 

Declaraţia de Independenţă a devenit um model pentru multe state din Europa, America de Sud şi Africa. 

,,Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toţi oamenii sunt egali, că ei sunt înzestraţi de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viaţa, Libertatea şi căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimţământul celor guvernaţi, Că atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, şi să instituie nouă Guvernare, stabilindu-i fundaţia pe astfel de principii şi organizându-i puterile în asemenea formă, încât să le pară lor cel mai probabil să producă Siguranţă şi Fericire''. (Declaraţia de Independenţă)