5 iulie 1687 - Isaac Newton publică cea mai faimoasă lucrare din istoria ştiinţei

Isaac Newton a fost o figură cheie în revoluţia ştiinţifică şi în Iluminismul european. Newton a adus, de asemenea, contribuţii fundamentale la optică şi a formulat legile mişcării şi ale gravitaţiei universale.

Urmărește
4035 afișări
Imaginea articolului 5 iulie 1687 - Isaac Newton publică cea mai faimoasă lucrare din istoria ştiinţei

Wikipedia Commons

Philosophiæ Naturalis Principia Mathematica (Principiile Matematice ale Filozofiei Naturale) este o carte publicată de Isaac Newton despre legile mişcării şi legea gravitaţiei universale.

Cartea a fost publicată la 5 iulie 1687,  în limba latină, şi cuprinde trei volume.

Este considerată una dintre cele mai importante lucrări din istoria ştiinţei.

Sir Isaac Newton (25 decembrie 1642 – 20 martie 1727)  a fost un matematician, fizician, astronom, alchimist, teolog şi autor englez.

Newton şi-a folosit descrierea matematică a gravitaţiei pentru a deriva legile lui Kepler ale mişcării planetare, pentru a explica mareele , traiectoriile cometelor, precizia echinocţiului şi alte fenomene, eradicand îndoielile cu privire la heliocentritatea Sistemului Solar .

El a demonstrat că mişcarea obiectelor de pe Pământ şi corpurile cereşti ar putea fi explicate după aceleaşi principii.

Newton a desus că Pământul este un sferoid aplatizat şi a construit primul telescop reflectorizant, apoi a dezvoltat o teorie sofisticată a culorii bazată pe observaţia că o prismă separă lumina albă în culorile spectrului vizibil.

Newton a fost membru al Trinity College şi al doilea profesor de matematică la Universitatea din Cambridge.

Deşi era un creştin devotat, a respins în mod privat doctrina Trinităţii, refuzând să accepte ordinele sfinte ale Bisericii Angliei.

Newton şi-a dedicat o mare parte din timpul său studiului alchimiei şi cronologiei biblice.

A susţinut Partidul Whig şi chiar a avut două mandate scurte ca membru al Parlamentului la Universitatea din Cambridge, în 1689–1690 şi 1701–1702.

El a fost numit cavaler de regina Ana în 1705 şi şi-a petrecut ultimele trei decenii din viaţă la Londra, ca director (1696–1699) şi maestru al Monetăriei Regale (1699–1727) , precum şi preşedinte al Societăţii Regale până la moartea sa. 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici