5 iulie 1687 - Isaac Newton publică cea mai faimoasă lucrare din istoria ştiinţei

Philosophiæ Naturalis Principia Mathematica (Principiile Matematice ale Filozofiei Naturale) este o carte publicată de Isaac Newton despre legile mişcării şi legea gravitaţiei universale.

Cartea a fost publicată la 5 iulie 1687,  în limba latină, şi cuprinde trei volume.

Este considerată una dintre cele mai importante lucrări din istoria ştiinţei.

Sir Isaac Newton (25 decembrie 1642 – 20 martie 1727)  a fost un matematician, fizician, astronom, alchimist, teolog şi autor englez.

Newton şi-a folosit descrierea matematică a gravitaţiei pentru a deriva legile lui Kepler ale mişcării planetare, pentru a explica mareele , traiectoriile cometelor, precizia echinocţiului şi alte fenomene, eradicand îndoielile cu privire la heliocentritatea Sistemului Solar .

El a demonstrat că mişcarea obiectelor de pe Pământ şi corpurile cereşti ar putea fi explicate după aceleaşi principii.

Newton a desus că Pământul este un sferoid aplatizat şi a construit primul telescop reflectorizant, apoi a dezvoltat o teorie sofisticată a culorii bazată pe observaţia că o prismă separă lumina albă în culorile spectrului vizibil.

Newton a fost membru al Trinity College şi al doilea profesor de matematică la Universitatea din Cambridge.

Deşi era un creştin devotat, a respins în mod privat doctrina Trinităţii, refuzând să accepte ordinele sfinte ale Bisericii Angliei.

Newton şi-a dedicat o mare parte din timpul său studiului alchimiei şi cronologiei biblice.

A susţinut Partidul Whig şi chiar a avut două mandate scurte ca membru al Parlamentului la Universitatea din Cambridge, în 1689–1690 şi 1701–1702.

El a fost numit cavaler de regina Ana în 1705 şi şi-a petrecut ultimele trei decenii din viaţă la Londra, ca director (1696–1699) şi maestru al Monetăriei Regale (1699–1727) , precum şi preşedinte al Societăţii Regale până la moartea sa.