76% din români nu îşi permit o săptămână de vacanţă, 19% nu-şi permit o masă cu carne

Studiul realizat de UE şi publicat luni ia în calcul doi indicatori: riscul de sărăcie şi rata de privaţiuni materiale.

Astfel, studiul a identificat în România dar şi în Bulgaria, Ungaria şi Letonia cel mai ridicat nivel de lipsuri materiale. Nivelul lipsurilor materiale este, potrivit studiului, un indicator care îl completează pe cel al riscului de sărăcie şi care calculează excluderea socială în termeni absoluţi.

În anul 2008, 17% din populaţia UE 27 era expusă privaţiunilor materiale, cele mai crescute rate înregistrându-se în Bulgaria (51%), România (50%), Ungaria (37%) şi Letonia (35%). Cele mai scăzute rate s-au înregistrat în Luxembourg (4%), Olanda şi Suedia (5%).

La nivelul UE, 37% din populaţie nu îşi permitea, în 2008, o săptămână de vacanţă pe care să o petreacă într-un alt loc decât acasă. În România, 76% din cetăţeni nu îşi permiteau în 2008 o astfel de vacanţă, în timp ce în Danemarca doar 10% din cetăţeni nu îşi puteau permite această vacanţă.

Pe de altă parte, la nivelul UE 27, 10% din populaţie nu şi-a permis, în 2008, să îşi menţină locuinţa suficient de bine încălzită. În România un sfert din populaţie s-a confruntat cu această problemă, procentul fiind însă mai mic comparativ cu Portugalia (35%), Bulgaria (34%) şi Cipru (29%). În schimb, în Suedia, Estonia şi Luxembourg doar 1% din populaţie nu şi-a permis în 2008, din cauza lipsurilor materiale, să-şi ţină locuinţa suficient de bine încălzită.

Studiul UE arată de asemenea că 9% din cetăţenii UE nu şi-au permis să consume o masă cu carne, pui, peşte sau echivalent vegetal o dată la două zile. În România, 19% dintre cetăţeni nu şi-au permis acest lucru, procente mai crescute înregistrându-se în Bulgaria (30%), Letonia (23%), Ungaria (26%), 21% în Polonia şi 29% în Slovacia.

Pe de altă parte, la nivelul UE, românii sunt printre cei care îşi permit în cea mai mică măsură să deţină un autoturism proprietate personală. Astfel, în timp ce la nivelul UE 27, 9% din populaţie nu şi-a permis, în 2008, o maşină personală, în România procentul acestora era de 49%. Pe locul al doilea în clasamentul celor care nu îşi permiteau un autoturism personal s-au aflat bulgarii (28%), urmaţi de letoni (24%) şi de ungari (20%).

Potrivit studiului citat, în anul 2008, 17% din populaţia celor 27 de state UE era expusă riscului de sărăcie. Cele mai crescute rate ale riscului de sărăcie s-au înregistrat în 2008 în Letonia (26%), România (23%), Bulgaria (21%), Grecia, Spania şi Lituania (20% în fiecare dintre aceste state). Cel mai redus risc de sărăcie s-a înregistrat în Cehia (9%), Olanda şi Slovacia (11%), Danemarca, Ungaria, Austria, Slovenia şi Suedia (12%).

Studiul realizat de UE indică totodată faptul că unul din cinci copii este supus riscului sărăciei în UE.

Astfel, în 20 dintre cele 27 de state membre UE, copiii erau mai expuşi riscului de sărăcie decât restul populaţiei. Potrivit studiului, în 2008 rata tinerilor de până la 17 ani supuşi riscului de sărăcie era de 20% la nivelul UE. Cel mai crescut nivel s-a înregistrat în România, unde 33% din tinerii cu vârste de până la 17 ani sunt supuşi acestui risc. România este urmată în acest clasament de Bulgaria (26%), Italia şi Letonia (25%). Cel mai mic risc de sărăcie pentru tinerii cu vârste de până la 17 ani se înregistrează în Danemarca (9%), Slovenia şi Finlanda (12%).

Persoanele vârstnice se confruntă de asemenea cu un risc sporit de sărăcie comparativ cu restul populaţiei, potrivit studiului citat. Astfel, în 2008 riscul de sărăcie pentru persoanele cu vârste de peste 65 de ani a fost de 19% la nivelul UE.

Cele mai mari rate de risc pentru această categorie de populaţie s-au înregistrat în Letonia (51%), Cipru (49%), Estonia (39%) şi Bulgaria (34%). Cel mai scăzut nivel de risc pentru persoanele cu vârsta trecută de 65 de ani s-a înregistrat în Ungaria (4%), Luxembourg (5%) şi Cehia (7%).

Studiul a arătat de asemenea că încadrarea în muncă reduce semnificativ riscul de sărăcie. Astfel , la nivelul UE27, rata de risc de sărăcie în rândul populaţiei încadrate în muncă a fost de 8%, cu valori variind la nivelul statelor membre de la 4% în Cehia la 17% în România.

Studiul notează că, începând din anul 2005, rata celor care sunt expuşi riscului de sărăcie a fost constantă între 16 şi 17%.