99 de soldaţi au fost ucişi în ciocniri la frontiera dintre Armenia şi Azerbaidjan

Armenia a declarat că cel puţin 49 dintre soldaţii săi au fost ucişi, iar Azerbaidjanul a declarat că a pierdut 50 de soldaţi.

Luptele au izbucnit la câteva minute după miezul nopţii, forţele azere declanşând un baraj de artilerie şi atacuri cu drone în mai multe secţiuni ale teritoriului armean, potrivit Ministerului Apărării din Armenia. Acesta a precizat că bombardamentele au devenit mai puţin intense în timpul zilei, dar că trupele azere au încercat să avanseze pe teritoriul armean.

Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a declarat că a răspuns la o „provocare pe scară largă” din partea Armeniei la sfârşitul zilei de luni şi la începutul zilei de marţi. Acesta a declarat că trupele armene au plantat mine şi au tras asupra poziţiilor militare azere.

Armenia face un pas istoric spre aderarea la Uniunea Europeană

Cele două ţări sunt implicate într-un conflict vechi de zeci de ani din cauza Nagorno-Karabah, care face parte din Azerbaidjan, dar se află sub controlul forţelor etnice armene susţinute de Armenia de la sfârşitul războiului separatist din 1994.

În 2020, Azerbaidjanul a revendicat o mare parte din Nagorno-Karabah într-un război de şase săptămâni care a provocat peste 6.600 de morţi şi s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia. Moscova a desfăşurat aproximativ 2.000 de soldaţi în regiune ca forţe de menţinere a păcii.

Marţi, Ministerul rus de Externe a îndemnat ambele părţi „să se abţină de la o nouă escaladare şi să dea dovadă de reţinere”. Moscova s-a angajat într-un delicat act de echilibru în încercarea de a menţine legături de prietenie cu ambele foste naţiuni sovietice. Rusia are legături economice şi de securitate puternice cu Armenia, care găzduieşte o bază militară rusă, în timp ce a dezvoltat, de asemenea, o cooperare strânsă cu Azerbaidjanul, ţară bogată în petrol.

Comunitatea internaţională a îndemnat, de asemenea, la calm.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a îndemnat Armenia şi Azerbaidjanul „să ia măsuri imediate pentru a detensiona tensiunile, să dea dovadă de maximă reţinere şi să rezolve toate problemele nerezolvate prin dialog” şi să pună în aplicare acordurile anterioare, a declarat purtătorul său de cuvânt.

Consiliul de Securitate al ONU a programat miercuri consultări închise cu privire la reluarea luptelor.

Premierul armean Nikol Pashinyan l-a sunat pe preşedintele rus Vladimir Putin şi, ulterior, a avut convorbiri şi cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu preşedintele Consiliului European Charles Michel şi cu preşedintele iranian Ebrahim Raisi. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a vorbit la telefon cu omologul său azer, Jeyhun Bayramov.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vorbit atât cu Pashinyan, cât şi cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev. Statele Unite au un trimis special în regiune, a declarat Blinken, „iar speranţa mea este că putem trece de la conflict la masa negocierilor şi să încercăm din nou să construim pacea”.

Vorbind în parlament la începutul zilei de marţi, Pashinyan a acuzat Azerbaidjanul că a avut o poziţie intransigentă la recentele discuţii de la Bruxelles, negociate de Uniunea Europeană.

Armenia a declarat că bombardamentele azere de marţi au avariat infrastructura civilă şi au rănit un număr nespecificat de persoane.