A doua zi din vizita papei la Madrid a generat manifestări de bucurie, dar şi polemici aprinse

Via Crucis, pe Paseo de Recoletos, un bulevard larg din centrul Madridului, evocă de-a lungul celor 14 opriri diverse "păcate ale omenirii", făcând aluzie la "abuzurile sexuale", "crime contra copiilor" şi "păcate contra castităţii", reamintind crimele comise de preoţii pedofili care au discreditat Biserica catolică din mai multe state occidentale.

Joi seară, în prima zi a vizitei sale, Benedict al XVI-lea, în vârstă de 84 de ani, părea încântat, dar obosit din cauza căldurii, atunci când a fost primit de sute de mii de tineri entuziaşti, veniţi la Madrid din 193 de ţări, pentru a participa la Zilele Mondiale ale Tineretului.

Fastul manifestării continuă să fie însoţit de polemici aprinse referitoare la costul organizării evenimentului şi incidentele între manifestanţii anti-papă şi forţele de poliţie.

În piaţa Puerta del Sol din Madrid, agenţii de ordine au intervenit în cursul serii pentru a dispersa cu lovituri de bastoane un grup de aproximativ 150 de manifestanţi.

Organizatorii susţin că această ediţie a Zilelor Mondiale ale Tineretului nu îl costă nimic pe contribuabilul spaniol şi că veniturile pentru economia locală vor fi de 100 de milioane de euro. Aproximativ 30% din costuri sunt plătite de sponsori privaţi, iar restul de către pelerini, au adăugat organizatorii.

Ei au dat exemplul unui tânăr venit din dioceza Nanterre din Franţa: acesta plăteşte 440 de euro pentru transport şi cazare pentru o săptămână, sau 220 de euro fără transport. Un fond de solidaritate a permis deplasarea a 10.000 de tineri provenind din ţările din sud.

Mai rămân costurile pentru curăţenie şi pentru securitate. Potrivit criticilor, în plină criză, municipalităţile şi regiunile spaniole au trebuit să suporte multe cheltuieli pentru a-i primi pe tineri, mulţi dintre aceştia sosind în Spania cu o săptămână înainte de sosirea papei la Madrid.

În rândul tinerilor catolici, printre slujbe, concerte, celebrări şi dezbateri, atmosfera a rămas "electrizată", iar grupurile de tineri fraternizau între ele, afectate însă de căldură şi oboseală. Mulţi dintre participanţi regretau totuşi faptul că difuzarea celor mai multe dintre ceremonii s-a făcut în spaniolă, o limbă pe care ei nu o înţeleg.

Vineri, Benedict al XVI-lea a început o lungă serie de întâlniri la Palatul Zarzuela cu regele Juan Carlos şi regina Sofia, însoţiţi de copiii şi nepoţii lor.

După aceea, papa a mers la mănăstirea San Lorenzo din Escorial, la o distanţă de 50 de kilometri de Madrid.

Circa 1.600 de călugăriţe, în vârstă de cel puţin 35 de ani, îmbrăcate în alb, gri sau negru şi aparţinând multor congregaţii, l-au aclamat cu o imensă căldură pe papă, în momentul în care Benedict al XVI-lea le-a încurajat în "radicalitatea" angajamentului lor.

"În faţa relativismului şi a mediocrităţii se impune necesitatea acestei radicalităţi", a declarat papa, mulţumindu-le călugăriţelor pentru rolul pe care acestea îl joacă în educaţie, sănătate, angajament misionar, pace şi pentru "angajamentul în favoarea vieţii".

Papa s-a întâlnit apoi cu câteva mii de universitari catolici mai tineri de 40 de ani. Fostul profesor universitar Joseph Ratzinger le-a cerut acestora să reziste în faţa "concepţiei utilitare" din domeniul cercetătorilor academice, considerând că o astfel de abordare este lipsită de etică.

Benedict al XVI-lea consideră că universitatea trebuie să îşi regăsească vocaţia ei de bază, "unde se caută adăvărul curat despre fiinţa umană", criticând cu tărie reducerea "utilitară" a învăţământului universitar, ce vizează doar "simpla satisfacere a unei pieţe".

"Uneori se consideră că misiunea unui profesor universitar constă astăzi exclusiv în a forma profesionişti competenţi şi eficienţi care să poată să satisfacă cererea de pe piaţa muncii în orice moment precis", a declarat papa, în faţa celor 1.500 de profesori universitari, prezenţi pe băncile prestigioasei bazilici San Lorenzo del Escorial.

"Se afirmă totodată că unicul lucru ce ar trebui privilegiat în conjunctura actuală este pura capacitate tehnică. Această viziune utilitară a educaţiei, chiar universitară, răspândită în special în mediile extrauniversitare, se instalează tot mai mult", a declarat papa în faţa tinerilor universitari spanioli, care l-au aclamat în picioare.

"Un utilitarism desprins de etică conduce la totalitarism: când singura utilitate şi pragmatismul imediat se erijează în criteriu principal, pierderile pot fi dramatice: abuzuri ale unei ştiinţe, fără limite, dincolo de ea însăşi, totalitarism politic care se reaprinde cu uşurinţă atunci când se elimină orice referinţă superioară calculului simplu de putere", a adăugat Benedict al XVI-lea.

Joseph Ratzinger a evocat, prin contrast, efervescenţa intelectuală interdisciplinară, pe care a trăit-o la începutul carierei sale universitare la Bonn, după Al Doilea Război Mondial: "când încă mai constatam răni ale războiului (...) totul era înlocuit printr-o vie dorinţă de a avea o activitate pasionantă, de a avea contact cu colegii din discipline diferite şi de dorinţa de a răspunde neliniştilor supreme şi fundamentale ale studenţilor".

Universitatea, a subliniat suveranul pontif, "reprezintă un ideal care nu trebuie să-şi piardă virtutea, nici din cauza ideologiilor închise în faţa dialogului raţional, nici din cauza servilismului faţă de o logică utilitară a pieţei, care consideră omul un simplu consumator. Aceasta este misiunea voastră şi ea este vitală!".

Benedict al XVI-lea va lua masa la nunţiatura apostolică cu 12 tineri - şase băieţi şi şase fete - de pe cinci continente, o tradiţie respectată la fiecare ediţie a Zilelor Mondiale ale Tineretului, înainte de a primi vizita premierului spaniol socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero.

Ziua se va încheia odată cu parcurgerea Drumului Crucii, de la Piaţa Colon până la Cibeles, un parcurs de 700 de metri în care au fost amenajate 14 opriri.

Papa va prezida din piaţa Cibeles această procesiune, pe parcursul căreia crucea va fi purtată între cele 14 opriri de echipe de tineri provenind din câte 15 ţări, în cadrul unei manifestări ce simbolizează suferinţa în lume, iar unii dintre participanţi provin din Orientul Apropiat, Irak, Sudan, Haiti şi Japonia.

Deţinuţii dintr-o închisoare din Madrid au obţinut un permis special pentru a participa la eveniment.