A fost constituit un grup de iniţiativă pentru referendumul de anulare a sistemului electoral mixt din Republica Moldova

Activitatea grupului de iniţiativă va fi coordonată de un birou executiv, al cărui preşedinte a fost ales Ştefan Gligor, director de programe la Centrul de Politici şi Reforme (CPR).

Vicepreşedinte al Biroului este Stela Oţică, expertă a Institutului de Politici Publice, iar secretar general a desemnat expertul "WatchDog" Valeriu Paşa. La adunarea generală au participat aproape 700 de cetăţeni cu drept de vot.

În câteva zile va fi pregătit pachetul de acte în vederea depunerii la Comitetul Electoral Central şi, ca atare, a înregistrării grupului de iniţiativă, a eliberării legitimaţiilor şi a listelor de subscripţie, necesare lansării procesului de selectare a semnăturilor.

Grupul de iniţiativă va trebui să colecteze, în două-trei luni, cel puţin 200.000 de semnături.

"În 26 de ani am tot avut alegeri şi am tot votat, ba pe unii, ba pe alţii. I-am ales pe unii, ne-au furat, i-am ales pe alţii, care tot ne-au furat, acum ne-au furat deja acest drept de a alege guvernarea. PSRM şi PDM ne-au furat dreptul de a-i da afară, dacă nu ne plac", a spus Ştefan Gligor.

Patru partide de opoziţie, Platforma DA, "Partidul Nostru", Partidul Comuniştilor şi "Casa Noastră-Moldova" au salutat iniţiativa şi s-au arătat dispuse să contribuie la colectarea semnăturilor. Totodată, Partidul Acţiune şi Solidaritate, condus de Maia Sandu, a apreciat ideea desfăşurării referendumului.

Preşedintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu, a declarat că este de acord cu organizarea unui referendum privind votul mixt, dar că nu vrea ca plebiscitul să fie plătit din bani publici.

La 20 iulie, Parlamentul de la Chişinău a adoptat un proiect de lege pentru introducerea sistemului electoral mixt, fiind votat de 74 de deputaţi democraţi, socialişti şi popular-europeni.

Procedura de vot prevede că jumătate dintre deputaţi vor fi aleşi pe liste de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripţii uninominale. Până acum, toţi cei 101 parlamentari erau aleşi pe liste de partid.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au criticat modificările aduse sistemului electoral, susţinând că ridică îngrijorări serioase cu privire la democraţia efectivă în actualul context politic.