A greşit Zelenski că nu a acceptat propunerile Franţei şi ale SUA de la finalul anului 2022 şi din vara lui 2023, pentru un acord de încetare a focului?

Zelenski a spus mereu că obiectivul strategic este eliberarea tuturor teritoriilor ocupate (aproximativ 20 la sută din totalul suprafeţei ţării), inclusiv Crimeea, anexată din 2014. În primăvara lui 2023, trupele ucrainene, după ce au eliberat nordul şi estul ţării, se pregăteau de contraofensivă pentru a-i alunga pe ruşi din Donbas şi sudul Ucrainei, dar s-a dovedit a fi o misiune grea.

Armata Rusiei a avut timp să-şi consolideze liniile de apărare şi chiar dacă a început războiul cu aproximativ 220.000 de militari, la mijlocul anului 2023, erau deja în teritoriile ocupate din Ucraina peste 600.000 de militari, conform unei declaraţii a lui Putin.

Ucraina a primit cu întârziere blindate şi piese de artilerie şi în număr insuficient, mai ales dacă ne referim la tancuri. La momentul acela, nici nu se punea problema de rachete cu rază lungă sau de avioane.

Nu trebuia să fii strateg să îţi dai seama că situaţia era cu totul alta faţă de primăvara şi vara anului 2022, când militarii ruşi se retrăgeau în dezordine din jurul Kievului.

Venirea lui Donald Trump la Casa Albă, care încă nu a explicat cum va aduce pacea, dar a sugerat prin apropiaţi şi diferite declaraţii că opţiunile cedării de teritorii şi amânarea aderării Ucrainei la NATO sunt în discuţii, pune şi mai multă presiune pe Zelenski.

În prezent, Rusia desfăşoară acţiuni ofensive pe majoritatea sectoarelor de front, având în jur de 700.000 de militari dislocaţi pentru efortul de război, în timp ce Ucraina a ocupat o porţiune din regiunea Kursk, în speranţa că va putea negocia ceva teritorii în schimb.

Ucraina a ajuns să aibă cea mai numeroasă armată din Europa, de aproape 900.000 de militari, iar cele două tabere se confruntă violent, cu multe pierderi, fără să obţină şi avantaje de nivel strategic. Linia frontului s-a modificat prea puţin în ultimii aproape doi ani.

Principala strategie a Ucrainei a fost să cauzeze cât mai multe pierderi armatei ruse pentru a-l forţa pe Putin să-i retragă pe militari, probabil pe modelul Afganistanului.

Conform publicaţiei Meduza, au fost identificaţi aproape 100.000 de militari ruşi care şi-au pierdut viaţa, iar primarul Moscovei declara că a fost construit un centru modern pentru recuperarea celor peste 600.000 de militari răniţi, dar acest lucru nu l-a împiedicat pe Putin să continue agresiunea armată. Chiar fostul comandant al Armatei Ucrainei, generalul Valeri Zalujnîi, declara că principala greşeală a fost că a considerat că Rusia va opri ofensiva dacă va avea pierderi atât de mari.

Şi Ucraina a suferit pierderi mari, preşedintele Zelenski a admis, în urmă cu câteva luni, că pierderile Ucrainei se ridică la 43.000 de militari morţi şi 370.000 de militari răniţi. La aceştia se adaugă cei 12.300 de civili ucişi, conform unei estimări a ONU.

Rusia luptă cu banii proprii şi arme importate din Iran şi Coreea de Nord, în timp ce Ucraina depinde mai mult de livrările străine de arme şi ajutoarele financiare. UE a ajutat Ucraina cu peste 122 miliarde de euro, din care 45 miliarde au fost donaţii militare, în timp ce SUA au ajutat Ucraina cu aproape 110 miliarde dolari, din care peste 65 miliarde au fost pentru arme şi muniţii. Şi Rusia a cheltuit peste 200 miliarde de dolari pentru a susţine efortul de război, conform unei declaraţii a lui Donald Trump.

Ucraina a demonstrat că Armata Rusiei poate fi înfrântă şi a modificat pentru totdeauna modul de ducere a războiului, folosind diferite tipuri de drone în cantităţi mari. Chiar dacă vedem militari în tranşee, nu trebuie să ne lăsăm păcăliţi, este un război puternic tehnologizat, unde s-a văzut că o brigadă care nu este echipată cu drone şi mijloace de război electronic pentru bruierea dronelor adverse poate fi decimată într-o perioadă scurtă de timp.

Rusia a început războiul cu o blocadă asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, dar în acest moment situaţia s-a inversat, Ucraina a alungat toate navele ruseşti din nordul Mării Negre, folosind în special drone maritime, unele echipate cu rachete antiaeriene, şi atacă regulat porturile ruseşti din vestul Crimeei.

Ambele armate sunt epuizate, duc lipsă de personal, Rusia a primit întăriri peste 10.000 de militari din Coreea de Nord, dar peste 3.000 dintre ei au fost ucişi sau răniţi, şi viitorul apropiat nu arată posibilitatea unei schimbări dramatice a liniei frontului, conform unei estimări a secretarului de stat al SUA, Antony Blinken.

Din această cauză este o presiune tot mai mare pe Zelenski şi Putin să ajungă la un acord de încetare a focului, însă sunt îngrijorări că, în lipsa unei păci solide, prin delimitarea clară a graniţei, şi a unor garanţii de securitate pentru Ucraina, Putin va transforma conflictul într-un război îngheţat, pe care-l va reactiva după refacerea armatei.