A murit prima persoană diagnosticată cu autism. Cum şi-a trăit viaţa?

În copilărie, a fost "pacientu zero" în istoria diagnosticării autismului. Ca adult, a devenit un studiu de caz important privind modul în care persoanele cu autism îşi pot găsi împlinirea.

Donald Triplett a murit în locuinţa sa din Forest, un orăşel din centrul statului Mississippi, la vârsta de 89 de ani, în urma unui cancer. Vestea decesului a fost publicată în New York Times.

Dr. Leo Kanner a fost cel care a folosit pentru prima dată termenul de tulburare de spectru acustic în 1943 pentru a diagnostica o tulburare socială şi emoţională, iar primul pacient căruia i s-a stabilit acest diagnostic a fost americanul Donald Triplett.

Părea să trăiască într-o lume separată de familia sa şi de restul societăţii. Nu le răspundea celorlalţi copii, nici măcar lui „Moş Crăciun” sau zâmbetului mamei sale. Folosea limbajul în moduri care sugerau semnificaţii private, atribuind numere în moduri inexplicabile persoanelor pe care le întâlnea şi repetând fraze misterioase precum "aş putea pune o virgulă mică sau punct şi virgulă" şi "prin norul întunecat şi strălucitor".

Donald avea o manie pentru alte comportamente repetitive, inclusiv pentru a învârti obiecte rotunde precum oale şi tigăi. Dacă vreunul dintre diferitele sale ritualuri era întrerupt, făcea crize de furie puternice.

Putea răspunde fără ezitare la rezultatul înmulţirii a 87 cu 23, putea cânta cântece cu intonaţie perfectă după ce le auzise o singură dată. Se spunea că ar fi calculat numărul de cărămizi din faţada liceului său doar cu o privire.

În august 1937, părinţii săi l-au trimis pe Donald la un centru pentru copii într-un oraş din Mississippi. Îl vizitau doar de două ori pe lună, iar copilul îşi petrecea zilele apatic, uneori chiar imobilizat. La acea vreme, era ceva obişnuit pentru copiii cu probleme psihologice grave să fie instituţionalizaţi permanent. Dar, după aproximativ un an, părinţii lui Donald au insistat ca acesta să se întoarcă acasă. L-au dus imediat la un medic din Baltimore pe nume Leo Kanner.

Dr. Kanner fondase prima clinică de psihiatrie infantilă din Statele Unite, la Universitatea Johns Hopkins.

Cu Donald drept „caz inaugural” - denumit "pacientul zero" - Dr. Kanner a descris o tulburare care includea obiceiuri repetitive obsesive, "o memorie memorabilă excelentă" şi o incapacitate de a relaţiona "într-un mod obişnuit" cu alte persoane. El a calificat această formă de autism drept "rară", dar a adăugat că era "probabil mai frecventă decât indică numărul mic de cazuri observate".

Pe măsură ce Donald Triplett a crescut, nu a încetat să aibă obsesii, să vorbească mecanic şi să se chinuie să poarte o conversaţie. Dar viaţa sa a luat şi o traiectorie care ar fi părut de neimaginat când era un copil. A absolvit nu numai liceul, ci şi, în 1958, Colegiul Millsaps din Jackson, Missouri, unde a studiat franceză şi matematică. Abilităţile care îi lipseau în adolescenţă le-a dobândit la 20 şi 30 de ani. A învăţat să conducă o maşină, şi-a găsit de lucru ca şi contabil la banca locală Bank of Forest, iar cu ajutorul unui agent de turism din Jackson a reuşit să plece singur în vacanţă în ţări din întreaga lume.

Autosuficienţa sa remarcabilă a devenit poveste naţională în Statele Unite datorită jurnaliştilor John Donvan şi Caren Zucker, care au scris un articol despre viaţa lui Triplett pentru "The Atlantic" în 2010. Acest articol a dus la o carte, 'In a Different Key: The Story of Autism', finalistă a Premiului Pulitzer în 2017 pentru non-ficţiune, şi la un documentar cu acelaşi titlu difuzat de Pbs anul trecut. Donvan şi Zucker au tras mai multe concluzii din povestea lui Triplett, printre care şi aceea că averea şi statutul social al familiei sale au fost esenţiale pentru a-l ajuta să-şi asigure o viaţă demnă. Dar ei au subliniat mai ales importanţa oraşului natal al lui Donald Triplett şi a celor aproximativ 3.000 de locuitori ai săi.

Comunitatea din Forest, au susţinut ei, "a luat o decizie probabil inconştientă, dar clară, cu privire la modul în care îl vor trata pe acest băiat ciudat, apoi bărbat, care a trăit printre ei. Au decis, pe scurt, să îl accepte". El avea mulţi prieteni. Unii dintre ei, un grup de bărbaţi, obişnuiau să i se alăture lui Triplett în faţa primăriei din Forest pentru o cafea în fiecare dimineaţă. Vecinii l-au primit în echipa lor pentru turneul de golf de la Forest Country Club, iar el a jucat respectabil. Concetăţenii săi vorbeau cu admiraţie despre abilităţile sale în muzică şi matematică, mergând până la a spune că era un geniu.