A patra zi a procesului lui Breivik: Criminalul din Oslo s-a pregătit pentru carnagiu încă din 2006, prin jocuri video. Voia să îi ucidă pe toţi tinerii laburişti de pe insula Utoeya

Întors în boxa martorilor, el a răspuns întrebărilor acuzării cu privire la anul 2006, an în care s-a întors, la vârsta de 27 de ani, să locuiască împreună cu mama sa, izolându-se din punct de vedere social şi jucând "World of Warcraft" până la 16-17 ore pe zi.

"Unii visează să facă înconjurul lumii pe o navă cu pânze, alţii visează să joace golf, însă eu visam să joc World of Warcraft", a declarat extremistul de dreapta.

Încă din acea perioadă, a explicat el, ştia că va executa ulterior o "operaţiune-sinucigaţă" - Breivik a declarat în mai multe rânduri că nu credea că va supravieţui atacurilor pe care le-a comis pe 22 iulie 2011 - şi şi-a spus că nu vrea să moară fără să îşi realizeze "visul de o viaţă".

"Nu este deloc un joc violent", a apreciat el, precizând totuşi că jocul i-a permis să se "pregătească mental" pentru masacrul pe care l-a comis cinci ani mai târziu.

El a declarat că a mai jucat, dar într-o măsură mai mică, "Modern Warfare", un joc de simulare de tir. "Nu îmi plăcea prea tare acest joc (...), dar (îl jucam) pentru a mă antrena", a precizat el.

În continuare calm şi mai cooperativ decât cu o zi înainte, când a refuzat să răspundă la numeroase întrebări cu privire la Cavalerii Templieri, o organizaţie mistică din care a declarat că ar face parte, acuzatul a zâmbit în mai multe rânduri, evocând tehnici de tir.

Interogat despre acest lucru de către procurorul Svein Holden, Breivik a fost de acord că familiile victimelor vor reacţiona, după toate aparenţele, "cu groază şi dezgust" la zâmbetele sale.

El a mai declarat că, în aceeaşi perioadă, s-a antrenat într-un club de tir şi şi-a procurat arme cărora le-a dat nume inspirate din mitologia nordică, şi anume Gugnir puştii, Mjoelner pistolului Glock şi Sleipner vehiculului pe care le-a folosit.

"Este cunoscut faptul că armele aveau nume şi în mitologia norvegiană, aşa că am ales să continui această tradiţie", a declarat acesta.

Breivik  plănuise să comită trei atentate cu bombă, urmate de un atac armat

"Planul era de trei maşini-capcană, urmate de un atac armat", a declarat Breivik în cea de-a patra zi a procesului său desfăşurat la Oslo.

Interogat de acuzare, extremistul de dreapta a explicat că intenţiona să plaseze două bombe de câte o tonă fiecare, una în cartierul ministerelor - aşa cum a şi făcut la 22 iulie 2011 - şi cealaltă în apropierea sediului Partidului Laburist.

El intenţiona de asemenea să depună o bombă de 500 de kilograme în apropierea unei a treia ţinte "foarte incerte", evocând un turn care găzduieşte ziarul norvegian Aftenposten, Parlamentul, Primăria Oslo şi Palatul Regal.

Dacă ar fi supravieţuit acestor atacuri, ceea ce el considera foarte improbabil, Breivik intenţiona de asemenea să comită un atac împotriva ocupanţilor unui cartier celebru din Oslo - Blitz - împotriva ziarului Dagsavisen şi a partidului Stângii Socialiste, ale căror sedii sunt apropiate.

Extremistul a renunţat în final la acest plan în iunie. "Era prea dificil", a explicat el, evocând de asemenea diminuarea mijloacelor sale financiare.

Ajungând la concluzia că nu va reuşi, el a precizat că s-a oprit la ideea atacării sediului guvernamental şi a taberei de vară a Tineretului Laburist la care participau sute de adolescenţi pe insula Utoeya.

Breivik voia să îi ucidă pe toţi tinerii laburişti de pe insula Utoeya

Breivik a explicat că intenţiona să execute responsabilii mişcării laburiste apoi să tragă cu arma pentru a obliga participanţii la tabăra de vară să se arunce în apă şi să se înece.

Potrivit poliţiei, 569 de persoane se aflau în ziua respectivă pe insulă, la aproximativ 40 de kilometri nord-vest de Oslo. Breivik a ucis 69, în principal adolescenţi, chiar după ce a explodat bomba din apropierea sediului Guvernului, provocând alte opt victime.

"Utoeya era ţinta politică cea mai atractivă la momentul respectiv", în plină perioadă de vacanţă estivală, a declarat extremistul de dreapta. "Îmi asum Utoeya. Îmi asum ce am făcut. Aş face acelaşi lucru din nou", a afirmat el.

"Nu sunt un ucigaş de copii. Apreciez că toţi militanţii politici care aleg să lupte pentru multiculturalism şi au mandat în astfel de organizaţii sunt ţinte legitime", a afirmat el.

Joi, Breivik a discutat câteva clipe cu membrii echipei sale de apărare, înainte de a merge la locul său.

După ce i-au fost scoase cătuşele, Breivik a rămas în picioare, însă judecătoarea i-a ordonat să se aşeze. El şi-a ocupat apoi locul, sub obiectivele camerelor, fără a repeta salutul extremist.

Citeşte şi: Anders Breivik consideră pedeapsa cu moartea sau achitarea singurele "soluţii corecte"

În manifestul său ideologic difuzat chiar înaintea atacurilor de la 22 iulie 2011, extremistul de dreapta în vârstă de 33 de ani a explicat că acest gest reprezintă "forţa, onoarea şi sfidarea faţă de tiranii marxişti din Europa".

La 22 iulie 2011, Breivik a ucis opt persoane detonând o bombă în faţa unei clădiri-turn în care se află sediul Guvernului premierului laburist. Premierul nu se afla acolo la momentul respectiv.

Ulterior, îmbrăcat în poliţist, el a tras cu sânge rece timp de peste o oră asupra membrilor Tineretului laburist reuniţi într-o tabără de vară pe insula Utoeya, în apropiere de Oslo, provocând moartea altor 69 de persoane, în cea mai mare parte adolescenţi.