A votat Joe Biden în favoarea războiului din Irak? Decizia care i-ar fi ruinat cariera politică

  • Joe Biden şi votul său pentru războiul din Irak: decizia controversată a unui viitor preşedinte
  • Opinii împărţite în politica americană: cum Trump şi Al Gore au fost împotriva războiului din Irak, în timp ce Hillary Clinton şi John McCain erau în favoarea sa
  • Învăţând din trecut: cum poziţia lui Joe Biden cu privire la războiul din Irak influenţează politica sa externă în prezent
Urmărește
2552 afișări
Imaginea articolului A votat Joe Biden în favoarea războiului din Irak? Decizia care i-ar fi ruinat cariera politică

Sursa Foto - Britannica/Flickr

Cine a votat în favoarea intervenţiei militare în Irak? 

În 2002, Congresul SUA a adoptat o rezoluţie care a autorizat preşedintele să folosească forţa militară împotriva Irakului.

Această rezoluţie a fost susţinută de mulţi membri ai Congresului, inclusiv de mulţi democraţi şi republicani notabili.

Printre membrii notabili ai Congresului care au votat pentru utilizarea forţei militare împotriva Irakului se numără:

  • Joe Biden, care a fost senator de Delaware la acel moment şi ulterior a devenit vicepreşedinte al SUA din 2009 până în 2017, iar din 2021 este preşedinte 
  • Hillary Clinton, care a fost senator de New York la acel moment şi ulterior a candidat la preşedinţie în 2016.
  • John McCain, care a fost senator de Arizona la acel moment şi a candidat la preşedinţie în 2008.
  • Mitt Romney, care a fost guvernator al statului Massachusetts la acel moment şi ulterior a candidat la preşedinţie în 2012.

Sursa Foto - Mark Wilson/Getty Images 

Cu trei zile înainte de invazie, preşedintele George W. Bush a dat un ultimatum liderului irakian Saddam Hussein în martie 2003, cerându-i să renunţe la putere şi să părăsească ţara în maxim 48 ore, sau să se confrunte cu forţa militară a Statelor Unite şi a coaliţiei internaţionale.

Ultimatumul a expirat pe 20 martie 2003, când operaţiunea militară a Coaliţiei a început.

Planurile de a invada Irakul existau deja din perioada administraţiei preşedintelui american Bill Clinton, în anii 1990, ca urmare a preocupărilor referitoare la programul de arme de distrugere în masă al Irakului şi legăturile sale cu organizaţiile teroriste.

Însă planurile au fost intensificate în timpul administraţiei preşedintelui George W. Bush, după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001.

Joe Biden a votat în favoarea războiului din Irak, dar tot el a retras trupele

Când era senator, Biden a propus o soluţie de compromis în 2002 cu privire la utilizarea forţei militare în Irak. El a căutat un teren comun bipartizan între cei opuşi conflictului şi dorinţa Casei Albe de a avea puteri mai largi în a interveni în ţara vizată de Bush. 

Membrii comitetului său anti-război au fost îngrijoraţi că soluţia propusă ar putea totuşi deschide calea spre conflict. Propunerea lui Biden nu a avut succes şi el s-a concentrat pe abordarea diplomaţiei promovată de preşedintele Bush. 

În cele din urmă, el a votat pentru autorizarea folosirii forţei militare în Irak alături de alţi 76 senatori. Biden a recunoscut ulterior că votul său a fost o greşeală, potrivit New York Times

Când a candidat în 2020, la alegerile prezidenţiale, el a încercat să se distanţeze de votul său pentru război şi de conduita preşedintelui Bush, susţinând în mod repetat că a fost împotriva războiului de la început.

Cu toate acestea,  afirmaţiile sale sunt inexacte. 

Votul său pentru război a reprezentat o vulnerabilitate pentru candidatura sa şi a atras critici din partea rivalilor săi, inclusiv din partea lui Bernie Sanders.

În calitate de vicepreşedinte al SUA în timpul administraţiei Barack Obama, Biden a fost implicat în politica externă şi deciziile legate de războiul din Irak.

În 2011, în calitate de preşedinte al Consiliului Naţional de Securitate, a susţinut decizia preşedintelui Obama de a retrage trupele americane din Irak şi a negociat acordul cu guvernul irakian în acest sens.

Biden a fost unul dintre principalii susţinători ai retragerii şi a spus că aceasta ar fi "una dintre cele mai mari realizări" ale administraţiei Obama.

Cu toate acestea, retragerea nu a fost fără probleme, iar Irakul a continuat să se confrunte cu probleme politice şi securitare după plecarea trupelor americane.

 

 

 

Ce politicieni americani notabili s-au opus intervenţiei? 

Donald Trump, republicanul miliardar ultranaţionalist, înainte de a fi ales preşedinte,  a criticat invazia lui Bush şi a susţinut că armele de distrugere în masă nu au fost găsite în Irak.

În timpul campaniei sale prezidenţiale din 2016, Trump a afirmat că era împotriva invaziei. 

 

Democratul Al Gore, fost vicepreşedinte al SUA, nu a fost în favoarea războiului din Irak în 2003. În acea perioadă, Al Gore a fost un critic vocal al deciziei administraţiei Bush de a invada Irakul, potrivit Washington Post

Într-un discurs susţinut în septembrie 2002, Gore a declarat "să trimiţi soldaţi americani într-un atac preventiv împotriva unei ţări care nu reprezintă o ameninţare directă pentru Statele Unite nu este o cale de a face faţă ameninţării terorismului".

De asemenea, Gore a afirmat că administraţia Bush "nu a făcut un caz convingător că Saddam Hussein este o ameninţare iminentă pentru Statele Unite", şi că "nu avem nevoie de o invazie a Irakului pentru a face faţă acestei ameninţări".

Ambii candidaţi au în comun faptul că au cerut renumărarea voturilor după ce au pierdut alegerile prezidenţiale la 20 ani distanţă, Al Gore pierzând în faţa lui Bush în 2000, la câteva voturi distanţă în Florida, şi Donald Trump în 2020, care a pierdut realegerea şi l-a acuzat pe Joe Biden pentru fraudarea alegerilor. 

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici