Absenteism record la alegerile pentru Parlamentul European

În 2004, absenteismul a atins 54,6 la sută.

Preşedintele în exerciţiu al Parlamentului European, germanul Hans-Gert Poettering a "deplâns rata slabă de participare", apreciind că "partidele politice şi presa ar trebui să examineze modalităţile de a-şi ameliora modul în care mesajul Parlamentului poate fi transmis".

"Sunt convins că rata de participare va fi mai bună în 2014", data viitorului scrutin european, a adăugat el.

Poettering a relativizat totuşi absenteismul. "Dacă priviţi alegerile din Statele Unite, o treime dintre senatori sunt aleşi cu o rată de participare inferioară procentului de 40 la sută", a precizat el.

Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a considerat implicit că oamenii politici naţionali din UE sunt responsabili şi ei de interesul scăzut al cetăţenilor lor pentru Europa.

"Participarea, comparativ cu cea din 2004, nu poate fi satisfăcătoare. Oamenii politici naţionali, ale căror dezbateri rămân adeseori centrate pe probleme naţionale, trebuie să se prezinte ca nişte actori atât naţionali, cât şi europeni", a declarat el într-un comunicat.

"Începând de astăzi, Europa este datoare alegătorilor să arate încă o dată că poate obţine rezultate" făcând faţă crizei economice şi "făcând tot ceea ce poate în favoarea celor mai vulnerabili din societate, mai ales a celor confruntaţşi cu şomajul", a adăgat Barroso.

Circa 388 de milioane de europeni au fost chemaţi la urne în 27 de state membre.

Slovacia, Slovenia, Cehia, România şi Polonia au înregistrat cele mai mari rate de absenteism, de peste 70 la sută.

O rată a absenteismului mare s-a înregistrat şi în Suedia, unde 65 la sută dintre alegători nu s-au prezentat la urne, în timp ce ţara lor va prelua preşedinţia UE la 1 iulie.

Ungaria (63,72 la sută), Portugalia (63,52 la sută), Olanda (63,5 la sută), Bulgaria (62,5 la sută), Austria (57,6 la sută), Franţa (59,95 la sută), Germania (57,8 la sută) şi Estonia (56,8 la sută) încheie lista ţărilor unde absenteismul este mai mare decât media europeană.

Rata absenteismului la alegerile europene, care nu a încetat să crească de la instaurarea votului universal în 1979, arată dezinteresul în creştere al cetăţenilor faţă de o instituţie pe care abia o înţeleg şi pe care o consideră departe de preocupările lor, chiar dacă prerogativele sale nu încetează să crească.

În 1979, rata absenteismului era de 37 la sută.

Unul dintre elementele avansate pentru a explica lipsa de interes a alegătorilor se referă la absenţa mizelor europene clare, ca de exemplu alegerea preşedintelui Comisiei Europene.

În prezent, şefii de stat şi de guvern din UE sunt cei care îşi desemnează candidatul, care este supus apoi votului Parlamentului European.

Tratatul de la Lisabona, dacă va intra în vigoare, va trebui să remedieze acest lucru, stipulând clar că liderii europeni vor trebui să ia în considerare rezultatele alegerilor europene pentru alegerea şefului Executivului european.