Acord între statele membre ONU asupra eradicării sărăciei şi foametei în următorii 15 ani

Proiectul de acord la care s-a ajuns duminică seara stabileşte 17 obiective, detaliate în 169 de "ţinte" specifice, care acoperă de la eradicarea sărăciei "în toate formele, peste tot" în lume şi până la asigurarea unei educaţii de calitate şi de la asigurarea unei energii la preţuri accesibile şi fiabile şi până la protejarea mediului.

"Noi putem să fim prima generaţie care pune capăt sărăciei la nivel mondial şi ultima generaţie care previne cele mai grave efecte ale încălzirii globale, înainte să fie prea târziu", a declarat luni pentru presă secretarul general al ONU Ban Ki-moon.

Documentul - intitulat "Transformarea lumii noastre: Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă" - urmează să fie adoptat în cadrul unui summit ONU înainte de reuniunea anuală a liderilor lumii din cadrul Adunării Generale de la sfârşitul lui septembrie. Peste 160 de lideri din întreaga lume figurează pe lista provizorie cu vorbitori în cele trei zile ale summitului, începând din 25 septembrie, listă dată publicităţii luni, pe care se află între alţii preşedinţii Chinei, Rusiei, Iranului şi Franţei.

Ban Ki-moon a subliniat că "obiectivele sunt o listă (cu lucruri) «de făcut» pentru oameni şi pentru planetă".

Obiectivele "răspund cerinţelor ca toată umanitatea să poată să trăiască o viaţă decentă, fără sărăcie, foamete şi inegalităţi", a continuat el. "Ele ne angajează pe fiecare dintre noi să fim cetăţeni responsabili ai lumii, să avem grijă de cei mai puţin norocoşi, de ecosistemele planetei noastre şi în acţiunea de mediu de care depinde întreaga viaţă", a spus secretarul general.

Cele 17 noi obiective, cu caracter neconstrângător, vor înlocui cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniuui (ODM), adoptate de liderii lumii în urmă cu 15 ani.

Elaine Geyer-Allely, care a monitorizat negocierile ONU din partea WWF, cea mai mare organizaţie de conservare independentă din lume, a declarat că noul plan aduce o îmbunătăţire semnificativă, deoarece recunoaşte faptul că protecţia mediului, eradicarea sărăciei şi promovarea creşterii economice şi a bunăstării sunt legate între ele.

Amina Mohammed, o consilieră specială ONU pentru agenda post-2015, a declarat că peste 8.000 de persoane au fost angajate în stabilirea noilor obiective, inclusiv - în premieră - reprezentanţi a sute de organizaţii, afaceri, parlamente şi organizaţii de tineret, pe lângă reprezentanţii guvernelor.

În raportul său final, pe care l-a prezentat luna trecută, cu privire la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, Ban Ki-moon afirma că acest efort a contribuit, în ultimii 15 ani, la scoaterea din sărăcie extremă a peste un miliard de oameni şi că el a înregistrat rezultate fără precedent în lupta împotriva unor boli ca SIDA.

În pofida progreselor semnificative în toate Obiectivele, unicul obiectiv iniţial atins înainte de termen a fost reducerea cu jumătate a numărului de oameni care trăiesc în condiţii de sărăcie extremă, iar acest lucru s-a datorat în primul rând creşterii economice din China.

Ban Ki-moon a subliniat că inegalităţile persistă, în contextul în care aproximativ 80% din oameni trăiesc cu mai puţin de 1,25 dolari pe zi în Asia de Sud şi Africa subsahariană, situaţie valabilă de asemenea pentru 60% din populaţii din cinci ţări - India, Nigeria, China, Bangladesh şi Congo.

Acordul asupra noilor obiective reprezintă punctul culminant a peste trei ani de negocieri intense şi complexe.

Între punctele de disensiune din timpul negocierilor, care urmau să se încheie vineri, s-au aflat divergenţe cu privire la referiri la buna guvernanţă, la drepturile de reproducere ale femeilor şi la teritorii ocupate, dar şi la modul de referire la modificările climatice înainte de summitul de la Paris, prevăzut în decembrie, în cadrul căruia există speranţa adoptării unui acord global de mediu - constrângător din punct de vedere juridic - cu scopul de a împiedica încălzirea globală să atingă niveluri periculoase.

Două probleme-cheie sunt costurile şi implementarea.

Ambasadorul Kenyei la ONU Macharia Kamau, unul dintre mediatorii negocierilor, a declarat că implementarea scopurilor va costa între 3.500 şi 5.000 de miliarde de dolari anual, ceea ce, a insistat el, "nu este de neatins", întrucât cea mai mare parte a banilor va proveni din resurse interne colectate în ţări, fonduri care vor fi completate prin asistenţă internaţională pentru dezvoltare.

"Nu există niciun motiv să nu asistăm la o transformare remarcabilă", a apreciat el.

Ambasadorul Irlandei la ONU David Donoghue, celălalt moderator, a declarat că, în pofida faptului că obiectivele sunt politice, este necesar "să nu se subestimeze impactul asupra guvernelor", care vor fi supuse unor presiuni de integrare şi unei monitorizări regulate în ceea ce priveşte implementarea.

"Ele reprezintă un nou mod de a face afaceri", a spus el, apreciind că cest lucru este "foarte semnificativ".

Citeşte şi: ONU: Peste 800 de milioane de persoane trăiesc în sărăcie extremă şi suferă de foame

Citeşte şi: Peste un miliard de persoane suferă de foame la nivel mondial