Acord între UE şi Elveţia privind extinderea liberei circulaţii pentru România şi Bulgaria

Această perioadă va începe odată cu ratificarea protocolului, care ar putea avea loc după referendumul programat în primăvara lui 2009.

Principalele puncte de negocieri în privinţa acestui acord au fost data demarării acestei perioade tranzitorii, UE preferând data aderării celor două ţări, iar Elveţia pe cea a ratificării protocolului, şi asupra perioadei pe parcursul căreia ar putea fi activată o clauză de salvgardare în cazul unui aflux de imigranţi - cinci sau trei ani. În acest caz, opţiunea avută în vedere de UE, respectiv perioada de trei ani, a fost cea reţinută în protocol.

Potrivit Le Temps, soluţia pare să convină atât Bulgariei cât şi României, întrucât o perioadă tranzitorie începând cu 1 ianuarie 2007 ar fi implicat posibilitatea de impunere a unei clauze de salvgardare timp de cinci ani. Pe de altă parte, această soluţie ar fi putut fi adoptată şi de alte state, situaţie pe care nu o doreau nici Sofia, nici Bucureştiul.

Următoarea etapă este parafarea documentului de către Elveţia şi UE, care ar trebui să aibă lor până la jumătatea lui februarie.

Potrivit site-ului Swissinfo.org, în cazul în care calendarul va fi respectat, Berna va putea emite (exact ca şi în prezent) un număr fix de autorizaţii de sejur pentru români şi bulgari. În cursul acestei perioade, numărul permiselor de scurtă durată (cel puţin 12 luni) emise ar putea să crească progresiv de la 3.620 la 11.664, iar cel al permiselor de lungă durată (cinci ani) de la 362 la 1.207, arată protocolul.

Cotele privind imigraţia vor dispărea pe parcursul acestei perioade de tranziţie, dar va fi menţinută posibilitatea activării unei clauze de salvagardare până în 2019, în cazul unui aflux de lucrători români şi bulgari, care ar putea provoca "perturbări grave ale pieţei muncii".

Parafarea acestui protocol de către Comisia Europeană şi autorităţile elveţiene ar trebui teoretic să deblocheze un alt dosar sensibil, cel al unei noi contribuţii financiare a Elveţiei, evaluată la circa 250 de milioane de franci (155 de milioane de euro) în cinci ani şi destinată reducerii disparităţilor economice şi sociale în cadrul UE.

România şi Bulgaria, cărora le este destinat acest ajutor, au cerut marţi deschiderea negocierilor pe această temă "cât mai repede posibil". Berna nu a reacţionat, dar ministrul elveţian de Externe Micheline Calmy-Rey a afirmat la 8 ianuarie că Elveţia "intenţionează să ia o decizie" de principiu privind această problemă "după încheierea negocierilor" pe tema circulaţiei persoanelor.