ACORD ISTORIC la Conferinţa ONU pe tema modificărilor climatice de la Paris. Anunţul, primit cu ovaţii şi îmbrăţişări. Ce prevede acordul - FOTO, VIDEO

Acordul vizează atât o transformare - în următoarele decenii - a economiei mondiale bazate pe combustibili fosili, cât şi o încetare a ritmului încălzirii globale, scrie Reuters.

Ministrul francez de Externe Laurent Fabius, preşedintele COP21, a marcat anunţul cu o lovitură de ciocan în pupitru, semnalând astfel ajungerea la un acord între cele 195 de naţiuni, după 13 zile de negocieri.

Documentul prevede limitarea creşterii temperaturii medii la nivel global la mai puţin de două grade Celsius, scrie BBC.

Acesta este primul acord care obligă toate ţările să se angajeze să-şi reducă emisiile de carbon.

El este în parte constrângător, în parte voluntar.

Anterior, grupuri-cheie, precum G77, un grup de ţări în curs de dezvoltare, dar şi ţări precum China şi India au anunţat că susţin propunerile.

Textul adoptat acceptă faptul că pericolul modificărilor climatice este mult mai important decât s-a recunoscut anterior şi angajează semnatarii să-şi reducă emisiile poluante.

Anterior, preşedintele francez Francois Hollande a catalogat textul drept "fără precedent", iar secretarul general al ONU Ban Ki-moon i-a îndemnat pe negociatori să-şi "încheie sarcina".

În momentul în care preşedintele Conferinţei ONU a marcat, printr-o lovitură cu ciocanul la pupitrul prezidiului, adoptarea Acordului, delegaţii s-au ridicat în picioare, au ovaţionat şi au aplaudat.

Documentul va intra în vigoare în 2020.

Între alte măsuri, el prevede:

- atingerea unui vârf al emisiilor cu efect de seră cât mai curând posibil, dar şi a unui echilibru între surse şi absorbanţi de gaze cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol

- menţinerea creşterii temperaturii globale "sub 2 grade Celsius" şi o continuare a eforturilor de limitare a acesteia la 1,5 grade Celsius

- revizuirea progreselor înregistrate la fiecare cinci ani

- finanţarea cu fonduri de mediu în valoare de 100 de miliarde anual a ţărilor în curs de dezvoltare, până în 2020, şi un angajament în vederea continuării finanţării în viitor.