Acţiunile recente ale Rusiei, încurajate de influenţa în scădere a lui George W. Bush

Cu mai puţin de cinci luni înainte de expirarea mandatului, Bush intră într-o perioadă de letargie marcată însă de noi provocări pe plan extern din partea Rusiei şi Coreei de Nord pe fondul îndelungatelor conflicte din Irak şi Afganistan.

"Faptul că aceasta este o perioadă de tranziţie în Statele Unite facilitează în mod clar eforturtile ruşilor de a acţiona provocator", a declarat Jeff Mankoff, expert în cadrul Consiliului pentru Relaţii Externe.

Alţi analişti de politică externă sunt de acord că administraţia Bush a ignorat parţial Rusia încă din prima zi a mandatului iar ulterior a emis semnale contradictorii.

De exemplu, Washingtonul a încercat să convingă Rusia să contribuie la soluţionarea dosarului nuclear iranian în paralel cu intenţiile sale de amplasare a scutului antirachetă în Europa de Est.

Dorinţa Rusiei de reafirmare a statutului său de putere mondială, erodat puternic după destrămarea URSS, a fost factorul major din spatele contraofensivei militare din Georgia şi deciziei de recunoaştere a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei.

Unii analişti susţin însă că riposta rusă a fost ajutată de calendarul politic din Statele Unite, precum şi de condiţiile meteorologice favorabile.

Rusia "a calculat minuţios calendarul politic american", a declarat Leon Aron, directorul departamentului de studii ruse din cadrul institutului American Enterprise din Washington.

Analistul consideră că Moscova a mizat pe faptul că Statele Unite nu vor putea da un răspuns ferm Rusiei în condiţiile în care influenţa preşedintelui Bush a fost erodată de conflictul din Irak.

Până la instalarea noului preşedinte american la Casa Albă, ofensiva rusă din Georgia "va fi de domeniul trecutului, va fi un fapt împlinit".

Dacă Rusia ar fi întârziat, atunci John McCain sau Barack Obama ar fi acţionat mult mai ferm decât George W. Bush, a subliniat Aron.

"Rusia crede pe bună dreptate că un nou preşedinte tinde să fie sub presiune pentru a manifesta o anumită duritate în politica externă" la începutul mandatului său, a adăugat analistul.

Andrew Grotto, expert în securitate naţională în cadrul Center for American Progress, a minimizat însă ponderea calendarului politic american în criza georgiană.

"O parte se explică prin personalitatea lui Putin. El este fost agent KGB, foarte rece, foarte pragmatic. Vede oportunităţi de a obţine avantaje şi profită de acestea. Aşa s-a întâmplat şi în Georgia. Întregul episod a încurajat Rusia", a comentat Grotto.