Activităţile de producţie s-au îmbunătăţit în zona euro şi în Statele Unite: Cererile clienţilor, la cel mai înalt nivel din ultimii şase ani / Costurile de producţie, în schimbare

Activităţile de producţie au înregistrat progrese în zona euro în luna mai, ritmul cererilor fiind la cel mai înalt nivel din ultimii şase ani, potrivit unui studiu realizat de Institutul IHS Markit.

Indicele de producţie a fost de 57,0 în mai, faţă de 56,7 în aprilie şi la cel mai înalt nivel din 2011. Orice valoare peste nivelul de 50 indică extinderea producţiei, precizează Financial Times. Pe primele locuri sunt Germania, Irlanda, Austria şi Olanda, performanţe mai slabe înregistrându-se în Franţa şi Italia. Producţia este în scădere în Grecia.

Activităţile de producţie au crescut şi în Statele Unite în luna mai, potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Managementul Resurselor (Institute for Supply Management). Studiul a calculat pentru SUA un indice de 54,9%, în contextul în care orice cifră peste 50% indică extinderea producţiei, scrie site-ul MarketWatch.com.

"Vânzările s-au relansat, comparativ cu ultimele două luni. Cererile clienţilor sunt în creştere", a declarat directorul unei companii de mase plastice din SUA. Un alt manager a observat o amploare în creşterea producţiei, în timp ce altul a exprimat preocupare privind situaţia politică din Statele Unite. Dintre cele 18 domenii industriale analizate, 15 au raportat creşteri în luna mai.

"Creşterea economică din zona euro tinde să prindă rădăcini", afirmă Chris Williamson, un reprezentant al IHS Markit. "Creşterea cererii şi dezvoltarea locurilor de muncă par a avea ritmuri puternice, lucruri care sugerează că din ce în ce mai multe companii au trecut de la reducerea costurilor la extinderea investiţiilor", subliniază Williamson.

Zonele costurilor de producţie sunt în schimbare

Studii efectuate în ultimii ani de Institutul de Consultanţă Boston (The Boston Consulting Group) arătau o preferinţă a directorilor de companii de a creşte, în următorii ani, investiţiile în unităţi de producţie din Statele Unite, deşi tendinţa generală era de a produce bunuri pentru piaţa americană şi occidentală în state precum China. "Asistăm la inversarea direcţiei. Din ce în ce mai mulţi directori de corporaţii intenţionează creşterea capacităţilor de producţie în Statele Unite, mai degrabă decât în alte ţări, pentru bunuri destinate pieţei americane", preciza Institutul de Consultanţă Boston (BCG) în decembrie 2015.

"Forţele economice fundamentale care împing multe companii să reevalueze configuraţia producţiei pe plan global nu s-au schimbat. Date fiind diferenţele mari din punctul de vedere al ritmului creşterilor salariale şi productivităţii, precum şi în contextul atenţiei acordate de companii costurilor totale, există motive să credem că indicele competitivităţii costurilor în SUA comparativ cu cele din China şi din alte ţări va continua să se îmbunătăţească pe termen scurt", explica atunci Michael Zinser, analist BCG. Printre factorii care stimulează modificarea costurilor de producţie se numără îmbunătăţirea tehnologiilor şi robotizarea.

Regiuni precum America Latină, Europa de Est şi Asia erau percepute ca având costuri de producţie reduse comparativ cu Statele Unite, Europa Occidentală şi Japonia. Însă acest raport tinde să se schimbe. Spre exemplu, Brazilia are acum costuri mari de producţie; costurile au crescut inclusiv în China, iar cele din Europa de Est au ajuns aproape egale cu cele din Europa Occidentală.

Costurile forţei de muncă au crescut cu 10,6% în România, cel mai intens ritm din Uniunea Europeană

Costurile forţei de muncă au crescut cu peste 10% în România în 2016, fiind la nivelul de 5,40 euro/oră, acesta fiind cel mai intens ritm de creştere din Uniunea Europeană, ţara noastră situându-se pe locul 27 din cele 28 de state UE, potrivit datelor prezentate în aprilie 2017 de Oficiul Federal german pentru Statistici (Destatis).

Costurile aferente forţei de muncă în sectoarele de producţie şi în activităţile de prestări servicii au crescut, în anul 2016, cu 10,6% în România, faţă de nivelul din 2015, comparativ cu un ritm de creştere de doar 1,6% la nivelul celor 28 de state membre UE.

Costurile forţei de muncă în România au ajuns astfel la nivelul de 5,40 euro/oră, faţă de media de 25,7 euro/oră la nivelul Uniunii Europene şi de 30,0 euro/oră în zona euro.

România rămâne un stat în care costurile forţei de muncă sunt foarte mici comparativ cu restul ţărilor UE, ţara noastră fiind pe locul 27 din cele 28 de state membre ale Blocului comunitar. Cele mai ridicate costuri ale forţei de muncă în UE sunt în Danemarca (43,4 euro/oră), iar cele mai mici în Bulgaria (4,40 euro/oră), potrivit calculelor realizate de Oficiul Federal german de Statistici (Destatis) pe baza datelor furnizate pe 29 martie 2017 de Oficiul UE pentru Statistici (Eurostat).

În Germania, costurile forţei de muncă au crescut cu 2,5%, ajungând la 33,40 euro/oră (locul şapte în UE, la egalitate cu Olanda). Costurile forţei de muncă sunt 41,20 euro/oră în Belgia (+0,1%), 36,3 euro/oră în Franţa (+1,6%), 27,0 euro/oră în Italia (-0,7%), 26,1 euro/oră în Marea Britanie (+1,5%) şi 8,4 euro/oră în Ungaria (+4,9%). În unele ţări, costurile forţei de muncă au scăzut: în Croaţia nivelul este de 8,7 euro/oră (-9,6%), în Malta, 12,5 euro/oră (-1,8%) şi în Grecia, 13,90 euro/oră (-1,5%).

"Cea mai intensă creştere a costurilor forţei de muncă se înregistrează în statele est-europene membre UE, unde nivelul salariilor este semnificativ mai redus. În România, costurile forţei de muncă au crescut puternic, cu 10,6%, dar rămân la doar 5,40 euro pe oră. În Bulgaria, nivelul este de doar 4,40 €/ oră, practic de aproape zece ori mai puţin decât în Danemarca, unde sunt cele mai mari costuri, 43,40 €/oră", nota, în aprilie, ediţia germană a agenţiei Reuters.