Aderarea Finlandei la NATO necesită aprobare în cadrul unui referendum, susţine preşedintele ţării

"Sunt convins că decizia de aderare necesită legitimitate, acceptare la scară largă ... Aş avertiza împotriva luării unor decizii de pe urma cărora o parte semnificativă a cetăţenilor ar suferi răni profunde", a spus Niinistro, fără a indica dacă susţine aderarea ţării la NATO.

Finlanda este un stat membru al Uniunii Europene, dar a rămas în afara alianţei militare NATO, în conformitate cu tradiţia sa privind evitarea unei confruntări cu Rusia, cu care împarte o frontieră de 1,340 de kilometri şi o istorie tensionată.

Totuşi, ţara nordică a dezvoltat legături strânse cu NATO în ultimii ani, prin schimburi de informaţii şi participarea la exerciţii militare, reflectând preocupările din Finlanda cu privire la criza din Ucraina şi la amplificarea tensiunilor în zona Mării Baltice.

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto, în vârstă de 69 de ani, este considerat favorit la câştigarea celui de-al doilea mandat de şase ani în cadrul alegerilor din 28 ianuarie 2018. Acesta va candida ca independent, în condiţiile în care anterior a reprezentat Partidul Coaliţiei Naţionale, formaţiune care a cultivat relaţii bune cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Potrivit unui sondaj publicat în luna februarie, numai 21% dintre finlandezi sprijină aderarea la NATO, în timp ce 51% se opun. Guvernul de centru-dreapta din Finlanda a precizat că va monitoriza situaţia securităţii din regiune şi va analiza opţiunea de aderare la NATO.

Rusia a transmis că se opune extinderii spre est a NATO, iar orice acţiune în acest sens din partea Finlandei este văzută drept o "îngrijorare specială".